⬆
Societate
Pagina 7

Poveștile pe care ni le spunem
Ne punem inima la loc cum putem mai bine și ieșim la defilat cu ea prin lume.

Álvaro Siza
În sfîrșit, acordarea premiului Pritzker lui Siza în 1992 a însemnat o recunoaștere internațională cu un potențial financiar remarcabil pentru municipalitatea orașului Porto.

Castele de nisip
Mama nu făcea lucrurile la întîmplare și nu mă lăsa nici pe mine să le fac așa.

Vacanțele de altădată
Vama Veche o regăseşti cam aşa cum o ştiai, parcă un pic mai fadă, mai „plictisită“.

De ce Barbie și nu Ken?
„Femeile își construiesc singure lanțurile cu care bărbații nu vor să le împovăreze”.

Crucea. Cît de frumoasă poate fi o fereastră
Cu greu pot fi aduse la un numitor comun textele din această mapă.

O inimă curată
E ca o sămînță a vieții contemplative sădită în plin efort de purificare, reluat cu vigilență și încredere, sau ca o oglindă a luminii interioare în care se reflectă lumina lui Dumnezeu.

Cu ochii-n 3,14
Cercetătorii din China și Germania au studiat relațiile și „divorțurile“ dintre păsări.

Italia, pe drumuri
Scriam, nu demult, că obstacolele care apar pe drum sînt, de fapt, povestea.

Rutina
Tot tîrziu m-am retras și eu în cameră, mulțumită de modul acesta de a privi lumea exterioară.

Lenea digitală
Optimismul și pesimismul legate de dezvoltarea tehnologiilor digitale sînt în prezent la nivel teoretic.

Calea aromatelor
Oamenii au găsit cuvinte înmiresmate ca să invoce suflul Partenerului.

Biserica ești tu, la biserică
Dacă nu simți că întrupezi (cu toate păcatele tale) atît prezentul, cît și viitorul creștinismului, Duminica ta se va stinge.

Cu ochii-n 3,14
Orgasmul femeii nu are nici un scop direct d.p.d.v. al evoluției, arată oamenii de știință. Și totuși, se face atîta caz de acest aspect. Din fericire. (M. C.)

Participare publică în arhitectură (2)
Ea dă legitimitate proiectării și generează soluția de arhitectură, validată prin deliberare.

La azil sau unde e „acasă”?
Nu poți să transformi peste noapte „instituția” familială în spital geriatric, însă asta face statul român pentru că nu-i pasă.

Cum se sfîrșesc lucrurile. Fantezie cu jucării
Copilăria apare nechemată, dar din interiorul, nu din afara prezentului.

Cuvintele Sfîntului Isaac Sirul
Însă, făcînd astfel, din lene sau din sfială, am fi noi cei care pierdem prilejul de a primi, în viața spirituală, atîta cîtă este, cuvîntul de care am avea nevoie.

Cu ochii-n 3,14
La rubrica de glume din revista Realitatea ilustrată, 1930: „Salata de boeuf e o adevărată mîncare dumnezeiască, căci numai Dumnezeu mai știe din ce e făcută“.

Imaginea din oglindă
Am avut un singur prag mai greu de trecut psihologic, înainte să împlinesc 40 de ani, aș fi vrut să trag de vîrsta cu 3 la nesfîrșit.

Alte mituri marine
Așa cum simțeam aceeași libertate, poate chiar mai acut, cînd dădeam cîte o fugă pînă la 2 Mai.

For the first time in Romania
Lăutarul nu ştie, dar ce nu face pentru nişte americance drăguţe?

Societatea prințișorilor
Profesorii din primele clase detectează foarte repede elevii care au fost puși în fața unui ecran dimineața, înainte de școală.

Cine se teme de ecumenism?
Așa să fie, dar va fi oare așa fără ca fiecare dintre noi să purceadă pe această cale dificilă?

O scriere căreia tu îi eşti sensul
Textul sacru – discurs şi totodată imagine – se adresează umanului, cu diferitele lui facultăţi de cunoaştere, de interiorizare.

Ducem în noi o provincie
Sîntem cei care s-au mutat la începutul fiecărei toamne și au lăsat fîșii din ei în orice loc, promițîndu-și că data viitoare va fi altfel.

Despre pizza comunistă și mîncarea decadentă occidentală
La Budapesta am mîncat și primul hamburger, însoțit de o sticlă de Coca-Cola, ce fericire, eram deja cu un picior în America!

O lecție despre bunătate
Identificarea precisă a cauzei suferinței cere o interogație radicală care să scuture efectele acesteia.

Petru și Pavel
Tradiția Bisericii îi asociază pe cei doi apostoli ale căror misiuni fondatoare constituie substanța însăși a Faptelor din Noul Testament.

Cu ochii-n 3,14
Profesoara a stat la catedră fix patru ani, douăzeci de ani chiulind de la cursuri cu nerușinare.

Istoria unei relații complicate – eu și limba franceză
Cît de exotică a ajuns această pasiune într-o țară care pînă acum cîteva decenii era bastionul francofiliei și francofoniei în Europa Centrală!

Participare publică în arhitectură (1)
Cea mai bună reprezentare a nivelului de participare cetățenească este dat de modelul „Scării participării”.

Ivirea pe lume
Poate nu cuvintele astea erau cele care mi s-au ițit în minte, dar senzația era cu siguranță asta: una, chiar dacă exuberantă, deloc ușoară.

Opt ani în Logan
Ești judecat și după mașină, asta e, iar eu nu vreau să fiu judecată în general, m-am lămurit că viața e mult prea scurtă ca să ne holbăm unii la alții – ce telefon are? ce haine? ce mașină?

Narcisismul moral
Despre Cancel Culture nici nu mai e nevoie să vorbim – însăși denumirea mișcării spune totul.

Colocviu Alexandru Mironescu
În Alexandru Mironescu, credinţa şi cultura îşi aflau, împreună, respiraţia alertă, nestînjenită, liberă.

Pascal, 400
„Lacrimile de bucurie” consemnate în celebrul „memorial” al lui Pascal nu au nimic lacrimogen, căci atestă pulsația mistică, total străină de ispita autocompătimirii.

Cu ochii-n 3,14
"Creștinismul este o metaforă pentru suferință, singurătate, îndoială de sine și pierdere. Totul ascuns sub vălul dragostei” – regizorul Paul Schrader. (M. C.)

Un inginer filolog despre liceul anilor ’60
Și uite așa, cam după două trimestre de liceu, am fost chemat la cancelarie unde m-a întîmpinat tovarășa directoare a școlii.

Maternitate
Iar ochii îndreptați, de fapt, inocent, dintr-o uimire legitimă asupra mea, nu făceau decît să-mi accentueze aceste întrebări și, de fapt, temeri.