Lenea digitală

Publicat în Dilema Veche nr. 1007 din 27 iulie – 2 august 2023
E cool să postești jpeg

„Cel mai probabil scenariu al sfîrșitului lumii nu are legătură cu schimbările climatice” – a conchis o recentă analiză a Institutului Forecasting Research. 

Potrivit analizei, realizată de un grup de oameni de știință și experți în diferite domenii, în topul celor cinci pericole care ar amenința omenirea, schimbările climatice s-ar afla pe ultimul loc, devansate fiind de un posibil război nuclear și de pandemii, naturale sau provocate de om. Pe primul loc, cea mai mare calamitate de care ar trebui să ne temem este Inteligența Artificială și tehnologiile digitale derivate. 

În opinia cercetătorilor, care au realizat această analiză, în următoarele cîteva decenii, nimic nu amenință civilizația noastră la fel de mult cum o fac mașinile inteligente și programele software, din cauza capacității acestora de a se „întoarce împotriva creatorilor lor”.

„Tehnologia care facilitează Inteligența Artificială poate fi o armă folosită cu rele intenții, care s-ar răspîndi în întreaga lume și n-ar mai putea fi oprită, ceea ce o plasează pe primul loc, fiind cea mai mare amenințare pentru supraviețuirea omenirii“, conchide studiul. 

Chiar dacă analiza celor de la Institutul Forecasting Research se bazează mai degrabă pe proiecții și scenarii, totuși, ideea că tehnologiile care ne ușurează viața ne și slăbesc este subiectul mai multor cercetări științifice.

Potrivit unei cercetări arheologice realizate acum cîțiva ani de Universitatea Cambrigde, de-a lungul timpului, corpurile umane au devenit mult mai fragile, odată cu invențiile care înlocuit activitățile fizice.

De pildă, analizînd oasele picioarelor umane de la începutul agriculturii în Europa Centrală, cercetătorii au conchis că, în timp, oasele noastre au suferit o scădere a „mobilității și densității”, în special în rîndul bărbaților.

„Este posibil ca aceste evoluții să fi adus schimbări în diviziunea muncii în funcție de sex și organizarea socio-economică, pe măsură ce bărbații și femeile au început să se specializeze în anumite sarcini și activități – cum ar fi prelucrarea metalelor, olăritul, producția de culturi, îngrijirea și creșterea animalelor”, a afirmat Alison Macintosh, de la Departamentul de Arheologie și Antropologie al Universității Cambridge, cea care a condus studiul, adăugînd că, de-a lungul timpului, structura oasele picioarelor umane s-a schimbat din cauza activității fizice mult mai puțin intense.

Schimbările corporale cauzate de invenții care au ușurat activitatea fizică au fost însă echilibrate de dezvoltarea intelectului. Deși, în mod evident, rezistența fizică a oamenilor a scăzut în epoca modernă, față de a celor care vînau și se apărau de pericolele naturale, capacitatea mentală de a găsi soluții contra acestor pericole a crescut – un proces dezvoltat însă în mii de ani.

Procesul slăbirii capacităților fizice s-a accelerat odată cu apariția tehnologiilor digitale – după cum a afirmat dr. Gavin Sandercock, expert în fitness pentru copii la Universitatea Essex. Doctorul a comparat capacitățile fizice ale unui un grup de 315 copii, cu vîrsta de 10 ani, din Essex, măsurate în 2008, cu cele ale unui grup de 309 copii, de aceeași vîrstă, ale căror măsurători au fost făcute în urmă cu zece ani. 

„Numărul de abdomene pe care le pot face copiii a scăzut cu 27,1% între 1998 și 2008, forța brațului a scăzut cu 26% și puterea de prindere cu 7%. În timp ce unul din 20 de copii în 1998 nu și-a putut ține propria greutate atunci cînd era atârnat de barele de perete, unul din 10 nu a putut face acest lucru în 2008.”

Intervievat de The Guardian, dr. Sandercock a comentat că această scădere a forței fizice este cauzată de schimbările obiceiurilor în rîndul copiilor, predispuși în zilele noastre la sedentarism. Problema apare însă atunci cînd sedentarismul este combinat cu consumul în exces al tehnologiilor digitale, un obicei care își pune amprenta și asupra slăbirii psihicului uman. 

Potrivit unui alt studiu, publicat în revista PLOS ONE, intitulat „The Impact of Digital Technology on Psychological Well Being: A View from the Perspective of Positive Psychology” („Impactul tehnologiei digitale asupra bunăstării psihologice: o viziune din perspectiva psihologiei pozitive“), digitalizarea a avut un impact negativ și asupra creierului. 

Cei doi cercetători, Alejandro Lleras, profesor de psihologie la Universitatea din Illinois, și Atsunori Ariga, profesor la Universitatea Chuo, din Tokyo, au constatat că utilizarea tehnologiei digitale poate avea un impact negativ asupra funcționării cognitive, inclusiv asupra atenției, memoriei și creativității, remarcînd, de asemenea, că utilizarea excesivă a tehnologiei digitale poate duce la probleme emoționale, cum ar fi depresia și anxietatea.

Totuși, afirmă cercetătorii, acestea sînt cauzele unei proaste gestionări a tehnologiilor digitale, pe care oamenii s-au obișnuit să le folosească mai ales în zona de „distracție”, ignorînd atuurile educaționale. 

Întrebat dacă tehnologiile digitale ne prostesc, Guillaume Dumas, profesor la Departamentul de Psihiatrie și Dependență de la Universitatea din Montréal, a afirmat într-un interviu că nu poți tranșa această problemă în alb și negru, iar un răspuns trebuie nuanțat, profesorul dînd drept exemplu videoconferințele. 

„Nu aruncați copilul odată cu apa din căldare. Aceste tehnologii au fost totuși foarte benefice și ne-am dat seama în timpul pandemiei cît de multe avantaje prezintă.” Însă există o preocupare reală legată de abilitățile sociale ale tinerilor dependenți de aceste moduri de comunicare exclusiv online, ale căror efecte nu vor fi cunoscute în anii următori. „Este necesar să fim vigilenți. Pentru copiii mici care își dezvoltă abilitățile de cunoaștere socială, modul de videoconferință ar putea să nu fie neapărat cel mai bun”, a declarat acesta, citat de site-ul canadian La Presse

Dumas atrage atenția asupra ușurinței cu care elevii au acum acces la răspunsuri. „Acum pot rezolva exercițiile care le sînt date cu ChatGPT sau alte forme ale Inteligenței Artificiale, într-un mod mai rapid, ignorînd însă faptul că, din cauza acestei facilități, ei nu învață exercițiul. Elevii tind să fie rapid mulțumiți de rezultatul astfel obținut și scurtcircuitează învăţarea și formarea mecanismelor gîndirii critice, luînd răspunsurile de-a gata, nemaiobosindu-se să le filtreze.”

În ceea ce privește scăderea IQ-ului omenirii, invocată din 2018 de un studiu norvegian, care leagă această scădere de dezvoltarea tehnologiilor digitale, Nawal Abboub, doctor în științe cognitive de la Universitatea Paris Cité și autor al cărții La puissance des bébés, publicată în septembrie anul trecut, susține că asemenea teorii nu sînt neapărat în alb și negru și că multe depind de unghiurile din care privim problema. „Meta-analize și compilații de studii ne-au arătat că atunci cînd ne uităm la IQ-ul mediu la nivel global nu vedem o scădere, ci o creștere, deși o creștere cu o rată mai lentă. […] Este mai degrabă un lucru bun: înseamnă că oamenii au acces la un nivel superior de educație.”

Abboub susține că testele de IQ nu au evoluat suficient în pas cu vremurile, astfel încît să reflecte realitatea societății. „Testăm lucruri asupra cărora copiii nu mai sînt instruiți. Dacă testele urmează grila de odinioară, vom avea o scădere, dar aceasta nu este legată de faptul că inteligența scade. Realitatea, evenimentele și informațiile sînt cele care se schimbă.”

Dovezi științifice care să lege tehnologia digitală de declinul abilităților noastre intelectuale nu există, după cum afirmă și Tony Chemero, profesor la departamentele de Filozofie și Psihologie de la Universitatea din Cincinnati. În ceea ce privește studiile și cercetările care invocă o atrofiere a capacităților intelectuale cauzată de folosirea inadecvată a tehnologiilor digitale, acesta a amintit că toate tehnologiile au stîrnit temeri atunci cînd au apărut pentru prima dată, temeri care s-au dovedit a fi în mare parte nefondate.

„Prima tehnologie umană a fost limbajul, iar Socrate se temea că scrisul va șterge memoria. Ceea ce nu s-a întîmplat, pentru că ceea ce îi caracterizează pe oameni e că știu ce se facă pentru a se adapta la diferite situații. Se pot întîmpla dezastre, dar ne-am descurca, pentru că sîntem foarte buni la asta.” De altfel, profesorul a susținut că ființa umană este extrem de flexibilă și, în cazul în care am rămîne fără Internet, ne-am descurca, în virtutea capacității umane de adaptabilitate. 

Optimismul și pesimismul legate de dezvoltarea tehnologiilor digitale sînt în prezent la nivel teoretic. Pe de o parte, Internetul și chiar rețelele sociale ne pot îmbunătăți viața, dacă știm (și vrem) să le folosim în această direcție, pe de alta, cînd preferăm lenea digitală, ne expunem pericolului anihilării gîndirii și unei accentuate atrofieri a creierului.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Românca desemnată „Omul anului“ în Anglia. Cristina este șoferiță de autobuz în orășelul Hertford. „Ne face ziua mai frumoasă“
O șoferiță de autobuz, originară din București, a primit titlul „Omul anului”, acordat de o comunitate din Anglia. Cristina a întrunit cele mai multe voturi din partea membrilor comunității.
image
Tiramisu alb, un desert spectaculos, cu succes garantat. Secretul prăjiturii cu gust demențial
Nu doar că este delicios, ci este și simplu de făcut. Tiramisu alb este desertul de care nu te mai saturi. Rețeta necesită doar câteva ingrediente și multă răbdare, pentru că se servește a doua zi. Dacă este ținut la rece 24 de ore, rezultatul va fi unul spectaculos.
image
Cine este doctorița înjunghiată mortal în Franța. Tânăra se pregătea pentru rezidențiat
O tânără româncă, care se afla în Franța pentru a-și pregăti rezidențiatul, a fost descoperită moartă într-un apartament. Tragedia s-a petrecut în orașul Amiens, într-un apartament închiriat de ea prin platforma Airbnb.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic