EDITORIALE ȘI OPINII

E în fotbalul lui un soi de mers pe sîrmă fără plasă de siguranţă – tot înainte, uraaa!

Ajung să cred serios că Duck TV, cu rățuștele, albinele și ursuleții ei pentru copii de doi ani, e singura televiziune normală.

Fericiți sînt cei ce plîng, cei prigoniți pentru dreptate, cei ocărîți și defăimați pentru credința lor.

„Riscul” înseamnă că unii mor de foame acum. Unii mîine.

Fără o exigenţă pascală neîntreruptă, sărbătorirea, o dată pe an, a „mormîntului gol“ riscă să devină rutină jubiliară, un soi de „1 Mai“ bisericesc.

Sînt, într-adevăr, unele indicii (chiar dacă nu întru totul doveditoare la această oră) că senatorul Văcaru se înșală.

Atenție la fisuri. Pericol de renaștere.

Lumea n-a început și nu se sfîrșește cu noi.

Un detaliu interesant al articolului publicat în perioada comunistă este absența totală a indicațiilor privind sursa împrumuturilor.

Pentru că meseriile care au la bază formații educaționale umaniste sînt depreciate și prost plătite.

Ne întoarcem în timp şi în coşmaruri.

În condițiile astea, dietele au ajuns să „se vîndă” foarte bine, iar varietatea lor parcă ar fi pe măsura diversității alimentare.

Producătorii agricoli europeni nu pot arunca toate relele din piață asupra Ucrainei.

Prezumția de la care pleacă mulți dintre criticii președintelui francez este că avem de-a face cu o tentativă de fraudă.

Frază tipică de latin ne-spaniol: „Știi dumneata cine sînt eu?! Avocatul X, fost consilier în ministerul Y, rudă cu principele Z”.

Care e concluzia pe care o putem trage din asemenea judecăți, a căror tendențiozitate ideologică n-ar trebui să scape nimănui?

Pentru că niciodată nu-i tîrziu să (re)construiești. Dacă crezi. În fiecare cărămidă.

Altfel, în plan filozofic, rămîne actuală și de mare interes întrebarea: poți face instituții cu reputație de independență și înalt standard cu oameni care nu știu, nu pot sau chiar nu vor să fie astfel?

Termenul a fost împrumutat din franceză, în secolul al XIX-lea.

Dar, în același timp, autoritatea școlii și a cadrului didactic, care a suferit, în ultimii 30 de ani, mult, trebuie reabilitată.

Ar fi un frumos exemplu al democraţiei sovietice a fotbalului.

Profesorul Gaiu părea încurcat și era ceva mai întunecat. Am aflat atunci că întotdeauna profesorii cei mari au alți profesori și mai mari deasupra lor.

Ura față de alții este înlocuită cu ura față de sine.

De altfel, Rusia pare să se îndepărteze tot mai mult de orice pretenție că ar face parte din lumea civilizată.

Lozinci pe pereții cantinelor muncitorești: „Mestecînd cu grijă mîncarea, ajuți societatea”, „Carnea e vătămătoare”, „Un om conține tot atîtea grăsimi cît 200 gr. de carne”.

M-am prins unde stau rău IA și, ca să am ultimul cuvînt al omului, i-am cercetat în final la metaforă. Am întrebat: „Ce poți citi de pe buzele unei prăpăstii?”.

Dar de un croissant ce ar fi zis Maria Antoaneta?

Infantilizarea nu ne ajută nici să cîștigăm înțelepciunea și nici să ne (re)dobîndim inocența.

Există, în alt plan, oameni cu slăbiciune pentru alcool. E problema lor, atît timp cît beau și apoi se culcă (ne)liniștiți.

La un moment dat, metafora de autocaracterizare trebuie să fi fost preluată ironic de către vorbitorii din afara mediului de origine; s-a inversat, astfel, ca și în cazul lui șmecher, valoarea apreciativă a termenului.

Dar nu doar de la lege trebuie să așteptăm întotdeauna rezolvări.

Ne plăcea să-l sîcîim, fiindcă se prefăcea că încerca să ne prindă. În loc de Cristi îl strigam Cristofor, dar nu Columb, ci Porumb.

Imaginaţi-vă infernul în care trăieşte cea pe care o numeam la un moment dat Simo ca pe o surioară şi căreia îi zicem acum Halep, ca unei străine.

Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.

Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?

Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.

Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.

Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.

Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.

Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.

Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.

Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.

Fotbalul a devenit victima succesului său, aşa cum e şi olimpismul.

Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?