Dosarul cerealelor: toată lumea vrea să ajute Ucraina pînă la propriul profit

Publicat în Dilema Veche nr. 992 din 13 aprilie – 19 aprilie 2023
image

„Cazul cerealelor” din Ucraina este un exemplu care ne arată limitele ajutorului economic pe care unele state membre și Uniunea Europeană, în general, sînt dispuse să îl ofere Ucrainei. Să ne aducem aminte că inițial ideea ajutorului acordat Ucrainei de a exporta producția de cereale a plecat de la două realități. Prima a fost că Ucraina, un stat mare exportator de cereale la nivel mondial, avea blocate principalele căi de transport către clienții internaționali, și anume porturile. În plus, situația culturilor agricole din Ucraina era sub un mare semn de întrebare, și anume exista riscul ca o parte a producției să fie pur și simplu furată sau distrusă de ruși.

În aceste condiții, era urgent să se găsească o cale pentru ca grîul, porumbul și floarea-soarelui din Ucraina să poată fi exportate, iar în felul acesta producătorii locali să obțină o sursă de venit. Faptul că vînzătorii finali ai cerealelor ucrainene sînt companii trader, americane sau chineze, este mai puțin relevant, pentru că acest lucru se întîmplă în toate statele care exportă materii prime agricole, inclusiv în România. Iar, în ultimă instanță, trader-ii cumpără de la fermierii locali.

A doua realitate era aceea a pieței mondiale. Mai multe state africane sau asiatice aveau nevoie de marfa din Ucraina. Pentru o serie de țări, cumpărarea de grîu la prețuri rezonabile este absolut necesară pentru securitatea alimentară a populației.

Anul trecut, în primăvară, nu doar că cerealele pentru export erau deficitare pe piața mondială, dar prețul crescuse la un nivel insuportabil pentru cumpărători. În luna mai 2022, grîul era cotat la 425 de euro pe tonă, porumbul la 373 de euro pe tonă, iar soia la aproximativ 1.000 de euro pe tonă, cele mai ridicate niveluri din ultimii ani. De aceea, găsirea unor soluții pentru ca grîul din Ucraina să revină la vînzare era esențială și pentru cumpărători, nu doar pentru vînzători. Astfel, au fost create două coridoare de trecere pentru a scoate materiile prime agricole din Ucraina. Primul a fost culoarul maritim, realizat printr-un protocol Rusia, Turcia, ONU, care a permis exportul pe piețele mondiale și al cerealelor rusești. Al doilea culoar a fost creat de Uniunea Europeană, care a acordat facilități comerciale cerealelor ucrainene, respectiv posibilitatea de a tranzita prin statele membre fără taxe vamale și fără contingente. Practic, Uniunea Europeană a suspendat toate măsurile comerciale impuse Ucrainei pînă la începerea războiului. În esență, cerealele ucrainene au primit un statut comercial european, cu observația că regimul lor de producție (standarde de calitate și de utilizare a input-urilor agricole) a fost, într-adevăr, diferit de cel european.

Cîteva state membre, România, Polonia, Bulgaria, Slovacia și, parțial, Ungaria, au fost folosite ca zone de tranzit al cerealelor din Ucraina. Numai că în această fază s-a strecurat o greșeală fie a statelor membre, fie a Uniunii Europene.Dacă inițial derogările comerciale erau prezentate doar pentru mărfurile aflate în tranzit și care urmau să ajungă în state din Africa sau Asia, realitatea din teren s-a transformat într-o oportunitate de afaceri. În sensul că prețul mic al grîului din Ucraina (la ce preț puteai să vinzi o marfă aflată într-o zonă de război?) a devenit interesant și pentru unii comercianți locali sau din Uniunea Europeană. Aceștia nu au ezitat să cumpere grîu, porumb sau soia la preț mic, fie pentru a-l folosi în producție, fie pentru a încerca să îl revîndă la un preț mai mare decît cel cu care l-au cumpărat.

Așadar, logica economică a bătut logica politică. Nu știau oare decidenții europeni că așa avea să se întîmple atunci cînd au convenit crearea coridorului de transport prin statele vecine Ucrainei? Puțin probabil. Să fi „uitat”, din grabă, statele membre să aplice facilitățile comerciale doar pentru marfa aflată în tranzit, nu și pentru cea rămasă în Uniunea Europeană? Greu de spus. Cert este că, de cîteva luni, producătorii agricoli din România, Polonia sau Bulgaria protestează împotriva importului de cereale din Ucraina acuzînd prețurile mici, calitatea produselor, supraaglomerarea logisticii de transport sau, în România, prioritatea acordată în portul Constanța cerealelor provenite din Ucraina.

O mare parte din probleme se pot imputa, însă, infrastructurii naționale și nu Uniunii Europene. De asemenea, în materie de prețuri mici este posibil ca producătorii români să fi avut așteptări nerealiste după vîrful atins de grîu în luna mai 2022. Fermierii ar fi trebuit să înțeleagă că prețurile din primăvara anului trecut au fost excepția, nu regula, iar întoarcerea la cotații mai mici este, totuși, o normalitate.

Uniunea Europeană a intervenit cu ajutoare pentru fermieri din fondul de urgență. Dar a reușit să supere pe toată lumea. De exemplu, în România, ceea ce calculează producătorii (pierderi de cîteva miliarde de euro) este foarte departe de ceea ce despăgubește Comisia Europeană. Din nou, așteptările fermierilor sînt nerealiste. Și mai ales total diferite de criteriile stabilite de Comisia Europeană. De exemplu, un indicator luat în calcul de Comisia Europeană pentru despăgubirea fermierilor a fost nivelul stocurilor față de anul precedent. În România, stocurile de grîu au fost mai mici decît în anul 2021, adică producătorii au vîndut marfă, ceea ce înseamnă că nu au fost afectați de importul din Ucraina. Cel puțin așa au calculat lucrurile tehnicienii Comisiei Europene și nu se poate spune că nu există logică.

Cazul cerealelor din Ucraina l-a făcut pe ministrul polonez al Agriculturii să demisioneze. Succesorul său a anunțat măsuri de oprire temporară a importurilor de cereale din Ucraina, în timp de tranzitul va fi permis. Este o măsură care putea fi luată cu mai mult timp în urmă și probabil va fi cerută și de România sau Bulgaria.

Producătorii agricoli europeni nu pot arunca toate relele din piață asupra Ucrainei. Tranzitul de cereale trebuie să continue pentru că face parte din efortul de susținere a Ucrainei, țară atacată de Rusia. Cu siguranță, însă, nu este suficient doar ca fermierii să își declare susținerea față de cei ucraineni. Este nevoie de gesturi concrete și de o abordare realistă a situației din piața cerealelor.

Constantin Rudnițchi este analist economic. 

Foto: wikimedia commons   

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.