⬆
un sport la răsărit
Dacă asculți toate părțile implicate în cazul Simonei Halep, inclusiv pe ea însăși, constați că toți ar avea dreptate. Cum vine asta?
Care fac un pact cu tine. Și nu mai acceptă nici măcar o privire înapoi.
Echipa națională de fotbal a României se află acum pe locul 45 în clasamentul FIFA. E bine, e rău? Are vreo relevanță?
Chiar, ce vă naște fluturi în stomac azi, cînd vă gîndiți la România?
Se apropie de noi nişte Jocuri Olimpice. Noi cum ne apropiem de ele?
Între timp, noi disecam cele 11 minute jucate de Drăguşin la Tottenham. În pregătirea Olimpiadei de bancuri. Seci.
Jannik?
Nu ne smiorcăim. Nu dăm vina pe alţii. Trăim, muncim, murim. Ce e aşa de complicat?!
Portarul Naţionalei de fotbal a României pleacă să fie rezervă la echipa de pe locul 5 în Spania. E despre bani sau despre cine sîntem?
Moldovan nu a fost, în preliminarii, un om printre alţii. A fost, de multe ori, omul providenţial.
Radu Drăgușin ajuns la Tottenham poate fi semnalul unui nou început pentru fotbaliștii români sau e un fenomen izolat?
Şi aşa mai departe. Cît mai departe.
Nadal se întoarce?
Cum va fi? Nu e totuna să termini în triumf la Paris sau tîrîndu-ţi un picior pe uşa din dos.
Ne mai interesează Jocurile Olimpice din anul care vine?
Fascinante, paradoxale şi dureroase. Din spaţiu, miliardarul John Hadden are un mesaj pentru Dr. Eleonor Arroway, care visa la alte lumi. Vi-l înaintez. Wanna take a ride?
Ce alegem dintre reușitele sportivilor din România în 2023?
O vom zice şi pe ea cînd va veni. N-ar mai veni.
Ce e de înțeles din ce a făcut echipa României la Campionatul Mondial de handbal feminin?
Ei iau cîte un trofeu în fiecare lună. Iar noi îl înmînăm cu capul plecat. Plumb.
Bucurie mare după ce ne-am aflat grupa de la Euro de fotbal, considerată accesibilă. Dar cum să reacţionăm la bucuria reciprocă a adversarelor văzînd că au picat cu noi?
Trăieşte clipa? Nu chiar. Trăieşte clipa dinaintea clipei. Şi-om mai vedea cine rîde la urmă. Şi de cine.
Cătălin Tolontan a publicat o scrisoare de adio la îndepărtarea sa de la Gazeta Sporturilor odată cu închiderea ediţiei tipărite. E un adio al independenţei presei sportive?
Tolontan descrie o lume distopică în care jurnaliştii devin influencer‑i ai jocurilor de noroc.
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
Mouratoglou?
Sperînd că „hoţii” vor fi prinşi. Sperînd la altă viaţă. Sperînd. Disperînd.
Gazeta Sporturilor a dispărut în varianta ei tipărită. Era ultima producţie de jurnalism sportiv „pe hîrtie” din România. E sfîrşitul lumii sau doar sfîrşitul unei epoci?
Te uiţi bovin, apeşi pe trăgaci şi bang! La groapa cu noi a istoriei!
Gabi Tamaș s-a retras din fotbal și a anunțat că va înființa o academie. Academie?
Se uită către stele, dar cerul e gol. Doar paharele sînt pline. Poftiţi, poftiţi!
Rusia, care se așteaptă să nu participe la Olimpiada de la Paris, va organiza, la Moscova, Jocurile Prieteniei. Prietenia înte popoare? Iar începem?
Doar de salivă. Grijă la vorbe! Dar asta se ştie, oamenii muncii nu găvăresc. Şi nu gîndesc. Doar slăvesc.
Zilele astea, numai Edi Iordănescu să nu fii? Sau da?
Deci lumea e frumoasă. Să te încordezi apocaliptic e fără sens. Edi e cine vrea el să fie.
După Dănuţ Lupu, condamnat cu executare după ani de şofat fără permis, şi-au pierdut carnetele de conducere Lăcătuş şi Marica. Bîntuie o epidemie printre foştii mari fotbalişti?
De la distanţă, anumite roşii pot părea dovleci mai mici.
Între CSA Steaua și vechea Steaua e o distanță de ani-lumină?
Ei, hai că Eminescu mai lipsea din lupanarul ăsta!
Stejarii României sînt mai buni decît Welwitschias-ii din Namibia?
Dacă aş putea, aş face ca rugby-ul şi şahul să devină obligatorii în şcoli măcar pînă în clasa a VIII-a.
Un meci absolut penibil, următorul mai reușit. Cum e, de fapt, echipa României?
În alte reprezentative, astea sînt la nivel de beţişoare şi bastonaşe. La noi, de doctorat.
Neymar se duce și el în Arabia Saudită. Acolo se construiește un cimitir al elefanților sau chiar un campionat serios?
Un voal cu diamante peste o mireasă urîtă.
La 33 de ani, Sorana Cârstea joacă parcă mai bine ca niciodată. Există vreo explicație pentru asta?
Sorana a oscilat mereu între „Hai că se poate!” și „Las-o baltă!”.
Simona Halep nu participă nici la US Open. Se întîmplă ceva neobișnuit în cazul ei, cum zic unii?
Nu e o condamnare, e o evidenţă. De aici încolo, toate sînt doar baloane de săpun.
Federația Internațională de Șah a interzis participarea persoanelor transsexuale la competițiile sale. Se poate încurca regele cu regina?
De fapt, FIDE a interzis (deocamdată) persoanelor care îşi schimbă sexul din bărbat în femeie participarea la concursurile feminine.
De-abia a plecat la drum noul campionat şi Rapiduleţul e deja la capăt de linie?
Şi, ştim, aici e fieful altuia, omul cu palat şi icoane. E terenul pe care cîştigă la scor de neprezentare.
Echipele românești se chinuie prin subsolurile Conference League. Unde pot ajunge?
Şi atunci facem iar ce ştim mai bine. Tragem aer în piept şi cruci pe piept. Căci în Tine ne e nădejdeaaaa!
David Popovici „al nostru“ nu mai cîștigă?
Unele lucruri nu se schimbă nici să dai cu tunul.
Odată cu victoria lui Jonas Vingegaard în Turul Franţei a revenit în ciclism moda roboţilor care strică aparatele de măsurare?
„Cel mai mare truc al diavolului e să ne facă să credem că nu există”, zicea Baudelaire. Între timp, lumea a evoluat. Şi dacă există, ce?
Din nou Dinamo?
Dar în ADN-ul lui FCD (Fotbal Club Dinamo), părinţii fondatori din era capitalistă au înscris veşnica nelinişte şi apetenţa pentru cele mai trăsnite experimente.
Într-un clasament al valorii fotbaliștilor întocmit de Transfermarkt, Messi ar fi pe locul 210, iar Ronaldo nu mai e în primii 500. Nu cumva Messi tocmai a cîștigat Cupa Mondială, iar, pînă mai ieri, Ronaldo era un mare star? Sau poate doar am visat?
Transfermarkt e, de fapt, o instituţie precum cea a „cotelor apelor Dunării” sau cele mai folosite aplicaţii de prognoză meteo.
Cum reușește Venus Williams, la cei 43 de ani ai săi, să se lupte de la egal la egal cu jucătoare mult mai tinere și foarte bune?
Nu influenţează ierarhiile, nu deranjează pe nimeni, merg doar înainte pentru că asta ştiu, asta le place. No story, no worry. Be happy.
Farul va cîștiga Liga Campionilor?
Negreşit, atunci cînd prima navă spaţială românească va ajunge pe Marte. Atenţie!
Zece jucători chinezi de snooker au fost suspendați, doi pe viață, pentru meciuri trucate. Așa-i în snooker?
În lumea distracţiei nostre perpetue bîntuie o longevivă ipocrizie.
Nole, „lupul bio-mecanic“, cum l-ai numit odată, s-a transformat în lup nanotehnologic? (Cică folosește un plasture nanotehnologic care i-ar crește performanța sportivă.)
El merge mai departe, jonglînd cu mingea pe cantul rachetei.
Ce să înțelegem din povestea cu noua acuzație împotriva Simonei Halep?
Halep merită o judecată corectă.
„O femeie trebuie să fie arbitru la fotbal feminin. Eu cred că egalitatea asta de gen poate să batjocorească sexul frumos. Cum să pui o femeie să arbitreze printre 22 de bărbaţi?”, zise patronul echipei care ar putea deveni în cîteva zile campioana R
Perfect coerent în această ţară în care IT-işti de top convieţuiesc cu oameni de imediat după Potop.
În dicționarele portugheze a fost introdus adjectivul „pelé“, care desemnează pe cineva cu calități extraordinare. Noi am putea avea un echivalent al lui „pelé“?
E o zonă în care putem excela, aceea a bancului amar, căci, la fel ca în sport, e nevoie de mult antrenament.
Farul lui Hagi luminează tot mai tare? Are combustibil special?
E în fotbalul lui un soi de mers pe sîrmă fără plasă de siguranţă – tot înainte, uraaa!
Armata română intră cu crampoanele în Europa?
Ne întoarcem în timp şi în coşmaruri.
Cine e favorit în meciul dintre arbitrii și patronii de cluburi din Superliga?
Ar fi un frumos exemplu al democraţiei sovietice a fotbalului.
Ce mai e de așteptat în cazul Halep?
Imaginaţi-vă infernul în care trăieşte cea pe care o numeam la un moment dat Simo ca pe o surioară şi căreia îi zicem acum Halep, ca unei străine.
Cum ar fi un meci între Ungaria Mare și România Mare? Fotbal mare sau miuță?
Fotbalul a devenit victima succesului său, aşa cum e şi olimpismul.
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
Nu pare de-a dreptul incredibilă știrea că Șumudică se retrage din fotbal?
Legat de Şumudică, nimic nu e surprinzător.
Fanii Rapidului scandează împotriva Cristinei Neagu injurios şi homofob, cei dinamovişti o susţin scandînd rasist. Clubul Rapid ia apărarea fanilor săi, clubul Dinamo tace. Galeriile conduc cluburile?
În sportul românesc, şi prin extindere în România, a izbucnit un război între ceea ce unii numesc bun-simţ, civilizaţie, incluziune, toleranţă, iar alţii jug al corectitudinii politice, antinaţionalism, distrugere a valorilor tradiţionale.
Gică Popescu e de părere că fotbaliștii Naționalei ar trebui să reziste sub presiune. Fotbaliștii români sînt prea sensibili? De ce?
Cînd intri în vestiarul Croaţiei, Franţei, Argentinei, Poloniei, ştii că trebuie să te ridici la nivelul unor legende.
De vreo zece ani în funcție, președintele CIO Thomas Bach ține din nou partea sportivilor ruși?
E greu să fii şeful olimpic al lumii în timpul războiului din Ucraina, cum a fost greu să fii şeful catolicilor planetei în timpul celui de al Doilea Război Mondial.
Cristiano Ronaldo marchează primul său gol pentru Al-Nassr? E de rîs sau de plîns?
Ronaldo e dincolo de plîns sau rîs. A depăşit planului binelui şi răului. Ronaldo e o categorie în sine care nu poate fi măsurată corect decît de la înălţimea mileniilor.
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
Şi fotbaliştii mor?
Pelé ar sta, uriaş, cu cîte un picior pe fiecare mal, precum Colosul din Rhodos.
Cum a reuşit cunoscutul dribleur Salt Bae să pună mîna pe Cupa Mondială?
Messi tras de mînă, de umăr, forţat să stea ca un căţeluş la poză – bine, Messi ar sta la orice, să i se pună cojoace, coroane, ghirlande în păr, girofaruri pe creştet… copilul ăsta chiar trebuie păzit.
Messi?
La faza cu revenirea, reacţia normală la cap şi suflet către Messi e: Mais non!
Norocul în fotbal e la fel de rotund ca balonul?
Ca să treci strada şi să rămîi viu ai nevoie de multă atenţie şi de un strop de noroc.
Iar pleacă nemții acasă?
Există, legat de nemţi, cîteva idei fixe rezistente la orice bacterii ale raţiunii şi evidenţei. Una e că fac cele mai bune şi mai fiabile maşini.