Nu pare de-a dreptul incredibilă știrea că Șumudică se retrage din fotbal?
Legat de Şumudică, nimic nu e surprinzător. Asta e starea lui firească de agregare, să spună mereu ceva care să-ţi aresteze urechea, cu riscul asumat şi chiar căutat de a o lua pe arătură. Te aştepţi oricînd să-ţi ridice părul în cap cu vreo laudă deşănţată pentru Erdogan şi apoi să susţină cele mai corecte principii ale funcţionării lumii. Se poate spune că busola lui e mereu defectă, dar cumva găseşte nordul, sau cel puţin ne păcăleşte că o face. De aceea nu trebuie luat nimic ca definitiv în ceea ce îl priveşte, iar spusele lui se pot întoarce. Poate fi, însă, şi adevărat. Dar stai! De ce ne-ar interesa ieşirea anticipată la pensie a lui Şumudică, în stilul magistraţilor, militarilor, poliţiştilor şi al tuturor celor care şi-au aranjat partea lor de Românie aşa cum le convine? Omul nu e vreun personaj de care să fi auzit, fie şi involuntar, cei aplecaţi asupra desluşirii vreunui incunabul. Nu e Halep, Popovici, Becali, Hagi, cineva din rangul acesta, un subiect naţional. Nu e, dar e ceva cu el. Ceva aparte. E despre cum un autodidact, un tip care a înţeles bine locul în care se mişcă, îşi poate construi avere, palmares şi un nume inconturnabil fără să devină un conformist, un stahanovist, un înalt preot încruntat al fotbalului aşa cum sînt mulţi pe aici. Şumudică e, cum ar zice anglofonii, un maverick. Golgheter şi campion cu Rapid ca fotbalist, mai apoi, ca antrenor, a luat titlul cu o echipă cronic subfinanţată, Astra, eliminind West Ham de două ori şi trecînd o dată de Anul Nou (care e Capul Bunei Speranţe fotbalistice) în Europa. Apoi şi-a găsit de lucru prin Turcia şi prin ţările arabe unde şi-a făcut, ca şi aici, „prieteni” legiune şi mai ales şi-a încărcat desaga cu ţechini. Deşi are o gură cît China şi a făcut scandal cam pe oriunde a trecut (într-un fel atît de departe de normă încît nu ştiai dacă să te cruceşti sau să rîzi), a găsit mereu porţi deschise. Acum zice că s-a săturat şi tind să-l cred,. Cît poţi funcţiona pentru bani în Arabia Saudită, acolo unde în loc de lăutar îţi cîntă muezinul?! Şi-a făcut plinul şi acum probabil că plănuieşte să trăiască şi să se distreze printre ai lui, punîndu-şi la lucru arta înţepatului în calitate de consultant TV. Asta e Nirvana după Şumudică. Meseria lui e el însuşi, sare din antrenorat ca dintr-un lift fără uşi de pe vremuri. Şi ne salută din mers.