Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste

Publicat în Dilema Veche nr. 1037 din 22 februarie – 28 februarie 2024
image

Cum va arăta economia europeană începînd cu anul viitor? Răspunsul depinde de două lucruri: evident, de rezultatul alegerilor naționale și europene, dar și de ceea ce vor înțelege politicienii și publicul din protestele agricultorilor care durează de mai bine de o lună. 

Sînt multe elemente care îngrijorează în revendicările fermierilor europeni. În primul rînd, protecționismul. Există o mentalitate care răzbate din protestele la nivel european, și anume că piața internă trebuie bine protejată, nu doar de mărfurile care vin din afara Uniunii Europene, ci chiar de cele din interior. 

Adică fermierii francezi sînt deranjați de importurile din România, Spania sau Italia. La rîndul lor, producătorii italieni își doresc să nu mai vină marfă din Grecia sau din Austria. De fapt, agricultorii nu mai vor să aibă concurenți. Și-ar dori să fie singuri pe piață și vor chiar mai mult, și anume, după ce au scăpat de concurența europeană, să stabilească și prețul la care își vînd produsele.

Adică producătorii europeni sînt în război cu marile rețele comerciale pe care le acuză fie că nu le primesc marfa, fie că nu le plătesc prețurile pe care le doresc. Supermarket-urile sînt un „rău absolut”, ele sînt cele care acumulează profiturile și, drept urmare, ar trebui să se intervină cu o reglementare care să aducă echitate pe lanțul de aprovizionare. 

Culmea este că, în multe cazuri, guvernele europene le dau „apă la moară” producătorilor agricoli susținînd că vor să ofere o protecție mai mare producătorilor din sectorul agro-alimentar considerați jucătorii mai slabi din lanțul economic. 

Nu este pentru prima oară cînd auzim aceste idei, unele state au încercat chiar să legifereze așa-zisa forță economică superioară a marilor rețele comerciale, dar s-au oprit în cele din urmă doar la impunerea prin lege a negocierii anuale a contractelor comerciale încheiate între producători și comercianți. 

Afirmațiile din spațiul public legate de distribuția profitului pe lanțul comercial nu se bazează pe analize economice. Nu au fost publicate studii care să arate că, pe filiera producător-procesator-comerciant, cel mai mare profit este obținut de cei din urmă, adică de rețelele comerciale, dar această afirmație, repetată de sute de ori, a devenit un adevăr de necontestat.

În al doilea rînd, producătorii mici și mijlocii așteaptă o intervenție a statului în piață. Ei și-ar dori, în esență, ca statul să impună un preț convenabil la care producătorii să își vîndă mărfurile către supermarket-uri. O economie de piață exclude o astfel de abordare. O economie liberă oferă posibilitatea negocierii între actorii economici, dar nu intervenția abruptă pe filiera de produs. 

De altfel, exemplul românesc este relevant. Anul trecut, legislația a introdus o plafonare a adaosului comercial pentru o serie de produse alimentare, așa-numite de strictă necesitate. După cîteva luni de aplicare a plafonării adaosului, nimeni din lanțul economic nu este mulțumit. Producătorii de materie primă agricolă au constatat că plafonarea adaosului nu le asigură un preț de vînzare mai mare, procesatorii sînt total nemulțumiți pentru că se află între presiunea furnizorilor și cea a comercianților. În fine, marile rețele comerciale ar fi dorit ca limitarea adaosului comercial și respectiv a prețurilor unor produse să nu se facă prin lege, ci prin voința comercianților. Statul a preferat să păstreze plafonarea adaosului la o serie de produse, în pofida opțiunilor majorității actorilor economici de pe filiera de produs. 

Protecționismul și intervenționismul sînt soluțiile împotriva economiei libere și a principiilor de funcționare ale Uniunii Europene pe care le clamează fermierii. Din păcate, pe nimeni nu pare să mai îngrijoreze toate aceste revendicări, iar politicienii se grăbesc să promită rezolvarea cererilor fără să mai aibă curajul să spună „pînă aici” și să explice motivele. 

De exemplu, politicienii europeni au cedat și în ceea ce privește tratatul Mercosur, între Uniunea Europeană și cîteva state din America de Sud. O parte din fermierii europeni nu își doresc nici concurența produselor care ar fi venit din America de Sud și, ca atare, politicienii au amînat semnarea tratatului. 

De asemenea, sînt cereri tot mai insistente și mai consistente pentru ajutor de stat. Este ceea ce se întîmplă atunci cînd agricultorii vor mai mulți bani de la bugetele naționale sau de la cel european. Problema este că, după agricultori, sînt șanse mari ca și alte categorii profesionale să își dorească noi facilități bugetare tocmai pentru că fermierii au obținut o serie de avantaje. Dacă principiile economiei libere cedează pentru agricultori, de ce nu s-ar întîmpla la fel și în cazul altor sectoare ale economiei? 

Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene? Alegerile europene vor consacra revenirea la economia liberă sau vor acutiza „criza economiei de piață”? Răspunsurile le vom avea în a doua jumătate a anului, dar ele depind de „arhitectura” votului european.

Foto: wikimedia commons.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Povestea românului care spală mașinile regelui Charles. „M-am trezit, într-o zi, cu un telefon de la oamenii lui“
Un tânăr din Tecuci (Galați) plecat să muncească în Marea Britanie și-a deschis propria firmă, iar seriozitatea și munca de calitate l-au adus în postura de a spăla în prezent mașinile Casei Regale, dar și pe cele ale altor celebrități din insulă.
image
Franța se pregătește pentru un război naval „împotriva cuiva care vrea să ne distrugă”
Într-un interviu acordat publicaţiei Politico, contraamiralul Jacques Mallard, comandantul grupului de luptă al portavioanelor franceze, a declarat că forțele navale franceze își schimbă antrenamentul, pregătindu-se de război.
image
Mobilizarea rezerviștilor Armatei Române. „Am tras cu arma, mi-am reamintit, ar trebui introdus serviciul militar obligatoriu!“
Sute de rezerviști din județele Galați și Brăila, cu vârste cuprinse între 37 și 63 de ani, au primit ordine de chemare în unitățile militare. Ei au participat în Poligonul Smârdan (Galați) la un exercițiu de trageri cu muniție reală de război.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.