Timpul blamării

Publicat în Dilema Veche nr. 1038 din 29 februarie – 6 martie 2024
image

Ne aflăm din nou într-un moment favorabil pentru punerea în scenă a festivalului blamării. Festivalul blamării profesorilor, al blamării sistemului educațional, al discreditării oricărei idei de generozitate valorică a acestuia. Încă dinainte de rezultatele la simularea examenului de Evaluare națională au apărut aceste reacții, cumva orchestrate, parcă, în cîteva medii online. Paralel, au mai apărut și reacții ale unor persoane și personalități cu vizibilitate în mediul educațional, ale căror opinii au interferat cu această blamare publică și au generat dezbateri, ceea ce este foarte bine, în fond.

Teza dominantă, pe acest fond, este că profesorii nu sînt suficient de competenți, că nu își fac treaba, că facilitează slaba pregătire a elevilor prin dezinteresul și incompetența lor. Elevii au rezultate slabe la simulare, deci profesorii au slabă calitate profesională. Pe vremuri, învățămîntul era mai de calitate, este un refren secundar. Un spin-off al acestui discurs este că la simulare s-au dat subiecte prea grele, cu varianta că subiectele de la examene sînt, în general, prea grele. 

Rezultatele la simulare au părut îngrijorătoare și, desigur, în mare măsură este o reacție justificată, această îngrijorare. Dar vreau să nuanțez puțin lucrurile. 

Fără să am pretenția unei analize științifice, am luat pur și simplu rezultatele dintr-un județ, făcînd cîteva calcule, pentru a ajunge la niște constatări cantitative. Dintr-un număr total de 69 de unități școlare din mediul urban, șapte au avut media sub 5. Un procent de 4,83%. De cealaltă parte, dintr-un număr total de 95 de unități școlare din mediul rural, doar 36 au avut media peste 5, deci 56 de unități școlare au avut media sub nota 5. Un procent de 53,2 %. Mai bine de zece ori față de procentul din mediul urban. Desigur, în acest calcul grosier nu am avut în vedere numărul de elevi din fiecare unitate școlară. Dar, la o adică, nu este greu să se facă niște analize statistice în acest sens. De altfel, fiecare județ le are, în baza de date a inspectoratelor școlare. 

Ce constatăm, așadar? Faptul că în mediul urban procentul de promovare este mult mai mare decît în mediul rural. Că, așadar, rezultatele îngrijorătoare sînt mai ales în mediul rural. Nu mai spun că, dacă am lua cu atenție la verificat unitățile școlare cu medii sub 5, chiar și cele din mediul urban, am descoperi că ele școlarizează mai ales elevi din medii profund dezavantajate sau elevi cu nevoi speciale. Medii paupere, în general, elevi cu dizabilități. 

Ce înseamnă aceste medii? Înseamnă familii și comunități care supraviețuiesc cu greu de pe o zi pe alta și, pentru a o face, muncesc în condiții dificile, exclusiv muncă fizică, în gospodării sau la cîmp. Unde sînt folosiți și copiii. Sau medii în care pur și simplu nu se muncește, se trăiește din ajutoare și din alocațiile copiilor. Medii în care educația nu este încurajată și susținută de familie în nici un fel sau prea puțin. Medii în care școala este văzută cu ostilitate, uneori. Medii în care reprezentanții școlii sînt nevoiți, adesea, să se ducă pentru a convinge, pentru a aduce copii spre școală, spre mediul instituționalizat și organizat de formare a unor minime deprinderi sociale, cetățenești, civice, de acumulare a unor minime cunoștințe. Sînt medii în care familiile nu susțin copiii – pentru că nu știu, pentru că nu pot.

Mă mir că nu se vede faptul că, în aceste condiții, profesorii nu pot face mult mai mult decît fac deja, adesea cu eforturi supraumane. Nu doar școala și profesorii au acolo o responsabilitate, ci și societatea, statul. Sînt eforturi care se cer conjugate și duse pe termen lung, eforturi de ridicare a comunităților din sărăcie, atît din sărăcia financiară, cît și din cea a spiritului. În multe dintre aceste comunități, aceste eforturi se fac. Dar ele necesită timp. Ani și ani și ani. Necesită bani, necesită programe sociale, economice, educaționale speciale, susținute de stat. 

M-am săturat, iar, să aud doar refrenul acesta despre profesorii slabi. Un narativ care pare gîndit și scos pe piață pentru discreditare, în momente-cheie. Nu profesorii sînt slab pregătiți, în marea lor majoritate. Profesorii, în marea lor majoritate, își fac treaba, atît cît se poate în contextele în care se află. Fără să spun că nu există și uscături, bineînțeles. Mai zic ceva, de asemenea, ca o paranteză: în cauză intră, aici, preponderent, profesorii care predau discipline de examen, ei duc greul, ei încasează și loviturile de box în plex. Dar efectele negative se răsfrîng asupra întregii bresle.

Celălalt narativ, apoi, al subiectelor grele. Nu zic de matematică, unde nu mă pricep. Dar la română au fost chiar decente. Dificultate medie, însemnînd unii itemi simpli de tot, alții mai dificili. Este normal. De unde pînă unde acuza unor subiecte prin care cineva (cine, Doamne al teoriilor conspirației?) dorește să își bată joc de copii, să facă „mișto” de ei. Cineva care, vezi Doamne, nu mai știe cum sînt copiii și care este realitatea de la catedră. Astfel de opinii, lansate ca provocări gratuite, din partea unor oameni din sistem, dar care nu sînt de specialitate și nici de bună-credință, mi se par efectiv scandaloase. Nu înțeleg de ce sînt lăsate să devină știri! Oricine poate lansa o gogomănie, nu-i vorbă, dar pentru a deveni știre, trebuie să treacă printr-un proces de verificare și de acreditare, ca să zic așa. În plus, iată și contradicția. Pe de o parte, acuzăm profesorii că nu pregătesc bine elevii, pe de altă parte nici nu vrem să aibă un grad de pregătire prea ridicat: să nu li se dea greu, că asta e bătaie de joc! Doamne, Caragiale s-a născut exact unde trebuia! 

Ca să conchid. Profesorii sînt de multe feluri, dar majoritatea nu sînt slabi și-și fac treaba. Tangențial zic doar, preluînd o altă idee din dezbaterile zilei, mai mult timp la dispoziția lor pentru aprofundări ar face minuni, căci programele sînt extraordinar de încărcate. Dar cu ceea ce au la dispoziție, programe școlare, resurse didactice, material uman și sprijin din familie și din comunitate, se străduiesc să ridice nivelul cît se poate de sus. Sînt extrem de puțini cei care dovedesc lipsă crasă de preocupare, ca să nu zic că „își bagă picioarele”. Și, mai ales, nu la disciplinele care se dau la examenele naționale. Iar subiectele sînt OK, nu prea simple, nu prea dificile. Grad de dificultate mediu, cu puncte de dificultate redusă, respectiv ridicată, pentru a se putea face diferențierile. 

În rest, avem de lucrat, nu-i vorbă, pentru îmbunătățiri. Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png
image png
Vechiul și noul Predeal
Pînă una-alta, în ciuda prețurilor la schi, stațiunea continuă să fie una foarte populară

Parteneri

image png
Provocarea zile pe „Adevărul: poți rezolva integrama „De mirare”? Testul care îți pune mintea la contribuție
„Adevărul” aduce pe telefon și computer una dintre rubricile îndrăgite ale ediției tipărite. „Jocurile zilei” le oferă cititorilor, zilnic, provocări de atenție, cultură generală și spirit de observație. Integrama de marți, 17 noiembrie, este exercițiul perfect pentru câteva minute de concentr
Tallinn jpg
Estonia se pregătește pentru o eventuală ocupație rusă: vrea să își poată conduce statul din cloud
Tallinn pregătește un sistem prin care serviciile guvernamentale digitale să poată funcționa din afara țării, în cazul unei invazii și al ocupării teritoriului național.
poza operatie(1) jpg
Greșeala care îi poate pune viața în pericol unui pacient înainte de operație. Avertismentul unui chirurg
O intervenție chirurgicală presupune mai mult decât pregătirea pentru internare și efectuarea unor investigații medicale. Deciziile luate înainte de operație pot influența semnificativ siguranța pacientului, riscul de complicații și rezultatul final al tratamentului.
Alice Huang la o cină găzduită de Jensen Huang  Sursa TVBS  jpg
„Honey trap”, arma veche a spionajului care îi poate vulnerabiliza chiar și pe cei mai puternici oameni. De la Mata Hari la scandalul Nvidia
Scandalul din jurul lui Jensen Huang, care a plecat de la conducerea Nvidia după dezvăluirile despre relația cu o femeie suspectată de spionaj pentru China, a readus în atenție o metodă veche de manipulare.
image png
Postul Crăciunului fără carențe nutriționale. Ce să mănânci timp de șase săptămâni pentru a-i asigura organismului proteine, fier și calciu. Recomandările medicilor
Postul Crăciunului presupune șase săptămâni fără carne, ouă și lactate, însă organismul are în continuare nevoie de proteine, vitamine și minerale esențiale. Fasolea, lintea, năutul, semințele, nucile și legumele verzi pot deveni aliați importanți în această perioadă.
Zodia care insala cel mai mult, sursă foto: Pixabay
Zodia care o să-și schimbe complet viața în această lună. Astrele îl ajută să ajungă la liman și să prospere
Luna noiembrie vine cu surprize spectaculoase pentru unii nativi ai zodiacului, însă o singură zodie pare să fie favorizată în mod special de astre. După o perioadă marcată de griji, obstacole, dezamăgiri și decizii dificile, urmează o etapă în care lucrurile încep să se așeze.
Freedom 6 innovative industries batran munca industrie png
România pierde angajații cu experiență. Doar 57% dintre persoanele de peste 55 de ani mai sunt active pe piața muncii
Într-o piață a muncii în care angajatorii reclamă lipsa personalului, o categorie importantă de lucrători rămâne insuficient valorificată. România are una dintre cele mai reduse rate de ocupare în rândul persoanelor de 55–64 de ani din regiune.
copii pixabay jpg
Europa regândește educația în era ecranelor: Suedia revine la manuale, Spania vrea să suspende TikTok. Ce se întâmplă cu elevii din România
În timp ce elevii își pot rezolva temele în câteva secunde cu ajutorul inteligenței artificiale, Suedia revine la manuale și caiete, iar Spania cere suspendarea temporară a TikTok din cauza materialelor cu abuzuri sexuale asupra copiilor.
qwe jpeg
Cum arată enclavele sărăciei, comunele înființate din calcul electoral. Ce spun localnicii despre întoarcerea la comunele-mamă, după două decenii de exod și depopulare
Valul de comune înființate în 2004 a transformat multe comunități rurale în adevărate enclave ale sărăciei, teritorii fantomă din care tinerii au plecat văzând cu ochii. Astăzi, ultimii localnici așteaptă, nepăsători, să vadă ce le mai pregătesc guvernanții de această dată.