Timpul blamării

Publicat în Dilema Veche nr. 1038 din 29 februarie – 6 martie 2024
image

Ne aflăm din nou într-un moment favorabil pentru punerea în scenă a festivalului blamării. Festivalul blamării profesorilor, al blamării sistemului educațional, al discreditării oricărei idei de generozitate valorică a acestuia. Încă dinainte de rezultatele la simularea examenului de Evaluare națională au apărut aceste reacții, cumva orchestrate, parcă, în cîteva medii online. Paralel, au mai apărut și reacții ale unor persoane și personalități cu vizibilitate în mediul educațional, ale căror opinii au interferat cu această blamare publică și au generat dezbateri, ceea ce este foarte bine, în fond.

Teza dominantă, pe acest fond, este că profesorii nu sînt suficient de competenți, că nu își fac treaba, că facilitează slaba pregătire a elevilor prin dezinteresul și incompetența lor. Elevii au rezultate slabe la simulare, deci profesorii au slabă calitate profesională. Pe vremuri, învățămîntul era mai de calitate, este un refren secundar. Un spin-off al acestui discurs este că la simulare s-au dat subiecte prea grele, cu varianta că subiectele de la examene sînt, în general, prea grele. 

Rezultatele la simulare au părut îngrijorătoare și, desigur, în mare măsură este o reacție justificată, această îngrijorare. Dar vreau să nuanțez puțin lucrurile. 

Fără să am pretenția unei analize științifice, am luat pur și simplu rezultatele dintr-un județ, făcînd cîteva calcule, pentru a ajunge la niște constatări cantitative. Dintr-un număr total de 69 de unități școlare din mediul urban, șapte au avut media sub 5. Un procent de 4,83%. De cealaltă parte, dintr-un număr total de 95 de unități școlare din mediul rural, doar 36 au avut media peste 5, deci 56 de unități școlare au avut media sub nota 5. Un procent de 53,2 %. Mai bine de zece ori față de procentul din mediul urban. Desigur, în acest calcul grosier nu am avut în vedere numărul de elevi din fiecare unitate școlară. Dar, la o adică, nu este greu să se facă niște analize statistice în acest sens. De altfel, fiecare județ le are, în baza de date a inspectoratelor școlare. 

Ce constatăm, așadar? Faptul că în mediul urban procentul de promovare este mult mai mare decît în mediul rural. Că, așadar, rezultatele îngrijorătoare sînt mai ales în mediul rural. Nu mai spun că, dacă am lua cu atenție la verificat unitățile școlare cu medii sub 5, chiar și cele din mediul urban, am descoperi că ele școlarizează mai ales elevi din medii profund dezavantajate sau elevi cu nevoi speciale. Medii paupere, în general, elevi cu dizabilități. 

Ce înseamnă aceste medii? Înseamnă familii și comunități care supraviețuiesc cu greu de pe o zi pe alta și, pentru a o face, muncesc în condiții dificile, exclusiv muncă fizică, în gospodării sau la cîmp. Unde sînt folosiți și copiii. Sau medii în care pur și simplu nu se muncește, se trăiește din ajutoare și din alocațiile copiilor. Medii în care educația nu este încurajată și susținută de familie în nici un fel sau prea puțin. Medii în care școala este văzută cu ostilitate, uneori. Medii în care reprezentanții școlii sînt nevoiți, adesea, să se ducă pentru a convinge, pentru a aduce copii spre școală, spre mediul instituționalizat și organizat de formare a unor minime deprinderi sociale, cetățenești, civice, de acumulare a unor minime cunoștințe. Sînt medii în care familiile nu susțin copiii – pentru că nu știu, pentru că nu pot.

Mă mir că nu se vede faptul că, în aceste condiții, profesorii nu pot face mult mai mult decît fac deja, adesea cu eforturi supraumane. Nu doar școala și profesorii au acolo o responsabilitate, ci și societatea, statul. Sînt eforturi care se cer conjugate și duse pe termen lung, eforturi de ridicare a comunităților din sărăcie, atît din sărăcia financiară, cît și din cea a spiritului. În multe dintre aceste comunități, aceste eforturi se fac. Dar ele necesită timp. Ani și ani și ani. Necesită bani, necesită programe sociale, economice, educaționale speciale, susținute de stat. 

M-am săturat, iar, să aud doar refrenul acesta despre profesorii slabi. Un narativ care pare gîndit și scos pe piață pentru discreditare, în momente-cheie. Nu profesorii sînt slab pregătiți, în marea lor majoritate. Profesorii, în marea lor majoritate, își fac treaba, atît cît se poate în contextele în care se află. Fără să spun că nu există și uscături, bineînțeles. Mai zic ceva, de asemenea, ca o paranteză: în cauză intră, aici, preponderent, profesorii care predau discipline de examen, ei duc greul, ei încasează și loviturile de box în plex. Dar efectele negative se răsfrîng asupra întregii bresle.

Celălalt narativ, apoi, al subiectelor grele. Nu zic de matematică, unde nu mă pricep. Dar la română au fost chiar decente. Dificultate medie, însemnînd unii itemi simpli de tot, alții mai dificili. Este normal. De unde pînă unde acuza unor subiecte prin care cineva (cine, Doamne al teoriilor conspirației?) dorește să își bată joc de copii, să facă „mișto” de ei. Cineva care, vezi Doamne, nu mai știe cum sînt copiii și care este realitatea de la catedră. Astfel de opinii, lansate ca provocări gratuite, din partea unor oameni din sistem, dar care nu sînt de specialitate și nici de bună-credință, mi se par efectiv scandaloase. Nu înțeleg de ce sînt lăsate să devină știri! Oricine poate lansa o gogomănie, nu-i vorbă, dar pentru a deveni știre, trebuie să treacă printr-un proces de verificare și de acreditare, ca să zic așa. În plus, iată și contradicția. Pe de o parte, acuzăm profesorii că nu pregătesc bine elevii, pe de altă parte nici nu vrem să aibă un grad de pregătire prea ridicat: să nu li se dea greu, că asta e bătaie de joc! Doamne, Caragiale s-a născut exact unde trebuia! 

Ca să conchid. Profesorii sînt de multe feluri, dar majoritatea nu sînt slabi și-și fac treaba. Tangențial zic doar, preluînd o altă idee din dezbaterile zilei, mai mult timp la dispoziția lor pentru aprofundări ar face minuni, căci programele sînt extraordinar de încărcate. Dar cu ceea ce au la dispoziție, programe școlare, resurse didactice, material uman și sprijin din familie și din comunitate, se străduiesc să ridice nivelul cît se poate de sus. Sînt extrem de puțini cei care dovedesc lipsă crasă de preocupare, ca să nu zic că „își bagă picioarele”. Și, mai ales, nu la disciplinele care se dau la examenele naționale. Iar subiectele sînt OK, nu prea simple, nu prea dificile. Grad de dificultate mediu, cu puncte de dificultate redusă, respectiv ridicată, pentru a se putea face diferențierile. 

În rest, avem de lucrat, nu-i vorbă, pentru îmbunătățiri. Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Săteanul care a scos din pământ conducta de canalizare a unei localități cu peste 5.000 de locuitori VIDEO
Un sătean din comuna Dragotești, din județul Gorj, a scos o parte din conducta de canalizare a localității învecinate Mătăsari, care-i traversează terenul gospodăriei sale, după ce s-a judecat timp de șapte ani cu Primăria.
image
Premieră în Moldova. Modul neașteptat în care fermierii și-au adaptat culturile după schimbările climatice: „Randamentul este semnificativ”
În contextul schimbărilor climatice, fermierii români își îndreaptă atenția către culturi alternative.
image
Legende pescărești cu monștri marini pescuiți la Sfântu Gheorghe: „A prins un morun de 675 de kilograme“ VIDEO
Sfântu Gheorghe, satul de pescari din Delta Dunării, a rămas în legendă pentru sturionii care se pescuiau aici în anii ’60–’80.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.