Buon appetito!

29 februarie 2024
image png

În cele mai recente topuri gastronomice, Italia iese pe primul loc, cu cele mai bune preparate. Sigur, cu gîndul la Italia, mintea te duce imediat la pizza sau spaghetti. Dar astea, știm bine, sînt mîncărurile lor populare. Dincolo de ele există o mulțime de alte minuni. Fără să am o mare experiență în domeniu, (am doar niște idei generale despre cum se mănîncă în alte țări care apar, de obicei, pe primele locuri în asemenea clasamente, ca Mexic, India, China sau Japonia), sînt încîntat să aflu că deliciile italienești cu care m-am intersectat prin călătoriile din ultima vreme nu au fost doar simple întîmplări, ci fac parte dintr-o bucătărie care este recunoscută ca fiind chiar cea mai bună de pe glob (deși lucrurile astea sînt destul de relative).  

Anul trecut, în lunga excursie pe care am întreprins-o în Statele Unite, așa cum am povestit deja, cea mai bună masă, singura care a meritat să fie pomenită, a fost la un restaurant italienesc din Boston, în care chelnerul avea nume italienesc și vorbea italienește, muzica era italiană, meniul era în totalitate italienesc, băuturile erau italienești și, cu siguranță, tot italian era și bucătarul.

Iarna aceasta, în drum de la Veneția spre spectaculoșii Dolomiți, ne-am oprit la o prietenă care locuiește în regiunea Friuli, lîngă Pordenone. Soțul ei fiind un vînător pasionat, a ținut să ne invite la o cină pregătită de el însuși. Ne-am spus că trebuie să ne pregătim și noi pentru cinele din hotelurile din zonele de schi ale Italiei, unde se mănîncă multe feluri bune. Și Luigi ne-a tratat întîi cu o frittata, un fel de omletă cu cartofi și legume, coaptă în cuptor, tradițională în zona aceea, după cum am aflat. Foarte gustoasă și hrănitoare, mai mult decît îndestulătoare chiar și pentru o cină consistentă. A urmat, însă, o nebunie de merluciu cu lămîie. Am zis că asta va pune și ne va pune capac. Masa însă abia începea. V-am spus doar că omul era vînător. Așa că au venit, pe rînd, o tocăniță de cerb și un fazan pane, cerbul fiind primit de la un vecin vînător, iar fazanul – împușcat chiar de gazdă. Cică acolo, ca și la noi, fiecare vînător are autorizație pentru o anumită categorie. Numai că ei fac schimburi. Cei ce vînează numai păsări și animale mici fac întotdeauna troc cu aceia care nu pot vîna decît cerbi, căprioare sau mistreți, așa încît fiecare dintre ei are mai mereu în congelator toate felurile de carne. Nu mai are rost să spun că fiecare fel a fost însoțit de vinul potrivit (nu v-aș mai zăpăci cu descrierea vinurilor). După toate astea a venit desertul. Totul s-a dovedit a fi o capcană culinară desăvîrșită, asemeni celei descrise de Sadoveanu în Zodia Cancerului, cînd Abatele de Marenne e copleșit cu bucate alese de către gazdele sale din Moldova. Desertul erau niște gogoșele tipic locale, umplute cu cremă de vanilie, ciocolată sau gem.

A doua zi, după un mic dejun minunat, dar pe care aproape că l-am sărit, căci era foarte devreme și nici că mai puteam îndura mîncare, am plecat spre Valdaora. La hotelul de acolo, nefiind pentru prima oară, știam ce ne aștepta. E un loc unde, în fiecare duminică, gazdele oferă o cină festivă pentru noua serie de turiști care își începe sejurul. Și, bineînțeles, era duminică. Apucaserăm să schiem deja cîteva ore și se mai făcuse ceva loc în burtă, ca să mă exprim astfel. Cina începea cu o salată combinată după dorințele fiecăruia, de la un bufet pe care se găseau nenumărate feluri de legume, verdețuri, murături, semințe, aperitive din pește sau carne și cîteva tipuri de sosuri. Am ținut minte în mod special murăturile de ceapă, carciofi și feniculi. Tot la bufet erau coșulețe împletite, pe care le puteai umple cu mai multe tipuri de pîine și grisine. Aș spune, din nou, că numai de la acel bufet te puteai alege cu o alimentație suficientă și foarte bună pentru seară.

Dar veneau apoi felurile gătite. Se începea cu o supă. Dacă mi-aduc bine aminte, aceea de la masa festivă a fost cu ouă de prepeliță. Urmau încă două feluri, în cazul cărora aveai și variante între care puteai să optezi. Nu erau porții mari, dar nu numai că erau extraordinar gătite, dar și aranjate în farfurie cu mult dichis. Ne-am întrebat cîți bucătari or fi lucrat la ele și dacă nu cumva erau de-a dreptul nebuni. De fapt, dacă ne gîndim bine, orgoliul e cu siguranță motorul principal pentru crearea milioanelor de lucruri frumoase pe care le poți vedea în toată Italia. Tipii ăia de la bucătărie trebuie să fi fost foarte orgolioși. Precizez că hotelul respectiv nu avea nici mai mult, nici mai puțin decît trei stele superior

Reiau festinul. Erau deci două feluri, de tipul gnocchi cu spanac, spaghetti de zucchini (nu paste) cu usturoi și un sos magnific (de altfel, toate sosurile erau magnifice), plus un preparat special, cică din partea casei, extrem de alambicat și sofisticat. Se adăuga felul principal, adică o friptură  de porc, pui, vițel, berbecuț sau un pește.

Urma desertul: cannoli sau crème brûlée, sau o prăjitură, sau o înghețatăăăă... Cînd te ridicai de la masă (cu oarece dificultate, de obicei) treceai prin dreptul unui alt bufet, cu felurite fructe și brînzeturi, de unde te puteai servi la discreție. Trebuie să recunosc că l-am ignorat complet, seară de seară. La cinele ce au urmat celei festive erau doar șase feluri în loc de șapte. Lipseau, adică, preparatul special și florile de pe masă. Și micul dejun era de-a dreptul perfect, iar espresso pe care ți-l preparau la bar, uneori pe gratis, alteori pe 2 euro, după cum se nimerea, era dumnezeiesc. Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.