Succesiunea

Publicat în Dilema Veche nr. 1037 din 22 februarie – 28 februarie 2024
image png

Regimurile autoritare, conduse de cîte un despot „cu mînă de fier” care se pretinde (sau chiar uneori este) un lider popular, au la dispoziție armate, poliții, servicii secrete. Înlătură cu brutalitate vocile disidente, supun presa propriilor interese, obțin prin propagandă și manipulare conformismul celor mai mulți oameni: iar celor încă nesubordonați le fac viața un iad, îi aruncă în închisori sau îi ucid pur și simplu, așa cum procedează, deja sistematic, regimul Putin în Rusia. Aceste regimuri pot oricînd clama superioritatea față de „putredele democrații liberale” și uneori își găsesc și pe acolo voci care, uneori din stupiditate, alteori din interes, să le țină isonul. Oferă aparent societăți nefisurate, economii care – iarăși exemplul Rusiei e relevant – rezistă sancțiunilor internaționale –  adevărat, încălcate de numeroase țări „din Sudul global”. 

Și totuși, aceste regimuri au și dintotdeauna au avut o mare hibă, care, neputînd fi aproape niciodată rezolvată satisfăcător, poate torpila regimul în scurt timp: succesiunea. Și mai ales atunci cînd Supremul a îmbătrînit, cînd reparațiile cosmetice și tratamentele de întinerire nu mai pot acoperi apropierea exit-ului, agitația spasmodică cuprinde regimul. De multe ori, acesta devine mai dur, lovind în toate părțile, spre a-i suprima pe eventualii pretendenți, așa cum îl vedem că face azi Putin omorîndu-și eventualii competitori politici, precum Aleksei Navalnîi. Cîndva, Deng Xiaoping, în China, imaginase un sistem de cooptare și de rotație la putere (amintind puțin de sistemul imaginat cîndva de împăratul roman Dioclețian), care un timp a ferit China de convulsiile perpetuării domniei unui singur om, disperat că nu e nemuritor. În zadar, Xi Jinping a lichidat acel sistem.

De fapt, problema succesiunii, indirect, a semnat actul de deces al Uniunii Sovietice: după un șir de lideri bătrîni ori bolnavi care mureau unul după altul, a fost desemnat drept conducător al partidului bolșevic un om mai tînăr, care, vrînd să salveze regimul, l-a distrus. Soarta comunismului mondial și a imperiului, soarta lumii, pînă la urmă, a depins de omul care a fost ales, de către o minusculă clică de inși decrepiți, stăpîn suprem la Kremlin.

Problema, practic niciodată rezolvabilă, a succesiunii optime a distrus nenumărate regate și imperii în istorie, ori le-a slăbit suficient pentru ca ele să ajungă pradă inamicilor. Uriașul imperiu al lui Gingis-Han s-a împărțit la moartea acestuia. Dar la fel se întîmplase, cu peste o mie cinci sute de ani înainte, cu imperiul greco-macedo-persan al lui Alexandru cel Mare. La moartea lui, generalii săi l-au decupat în bucăți, deoarece nu s-au putut înțelege asupra unui succesor. Decadența romană începe, măcar convențional, la moartea ultimului Antonin, Marcus Aurelius, al cărui fiu nevrednic și corupt, Commodus, ajunge pe tron. Succesiunile disputate între pretendenți cu susținere externă au născut mereu războaie, precum Războiul de 100 de ani dintre Franța și Anglia, ori războiul pentru succesiunea la tronul Spaniei, purtat de Ludovic al XIV-lea al Franței împotriva unei coaliții europene. În secolul XX, moartea subită a lui Stalin a generat conflicte surde între moștenitori, care au avut drept urmare mai întîi înlăturarea și împușcarea lui Lavrenti Beria, șeful KGB-ului, apoi, după cîțiva ani, „dezghețul” sub Hrușciov și denunțarea „cultului personalității” de la Congresul XX al PCUS.

De-a lungul timpului, s-au încercat diverse sisteme de succesiune – toate imperfecte, ba chiar conducînd la eșecuri grave. Principiul ereditar a părut ceva mai sigur, mai ales sub forma lui „salică”. Dar riscul major este că adesea aduce pe tron neisprăviți, căci capriciile eredității nu pot fi evitate. Ca și în alte cazuri, Biblia a formulat paradigma: urmașul lui Solomon la tron, Roboam, un îngîmfat și un prost, a cauzat divizarea marelui regat al Israelului, iar declinul a început odată cu el. Certurile între succesori i-au adus pe romani și în Iudeea mai tîrziu, și în Egipt, și în alte locuri. Adopția și cooptarea la putere, folosite un timp de împărații romani, au părut un principiu mai sigur, sustras incertitudinilor eredității. Dar e suficient să se strecoare o eroare de apreciere și aproape totul e pierdut: un conducător mediocru adopta de regulă un succesor care îi semăna, în timp ce un fiu natural mai avea o șansă să fie mai bun decît părintele său. Pe de altă parte, liderii providențiali, ajunși la putere prin revoluții sau lovituri de stat, aproape de regulă nu reușesc să-și asigure succesiunea: vezi Napoleon Bonaparte și chiar Napoleon al III-lea, ale căror imperii dispar odată cu ei. Nici Lenin n-a reușit: cel pe care voia să-l înlăture, Stalin, i-a succedat și apoi i-a omorît pe toți cei pe care Lenin și i-ar fi dorit drept succesori și aliați.

Se va spune că nici sistemele democratice, care își desemnează liderii prin vot, nu sînt scutite de probleme de succesiune. Adevărat, votul popular rezolvă practic rapid chestiunea accederii la putere, acordă o legitimitate mare și, în general, elimină posibilitatea unui război civil între facțiuni, cu amestec extern. Ceea ce e esențial. Și totuși, votul, în condițiile de azi, ale impactului negativ al media și al manipulării informatice, poate ridica la putere pe orice neavenit sau chiar pe un nemernic, care să distrugă societatea și statul – ceea ce o oligarhie ar putea eventual evita. Știm din istorie că democrația ateniană a fost pervertită și apoi nimicită din cauza demagogilor care i-au succedat lui Pericle. Am văzut ce s-a întîmplat cu republica de la Weimar în cazul Hitler, în secolul trecut. Vedem și azi amenințarea unui vot nechibzuit, impulsiv, care să-l readucă la putere pe Donald Trump în SUA, care să consfințească declinul Americii ori poate chiar al Vestului. Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre. 

Pînă la urmă, se pare că problema succesiunii se rezumă la diferite tipuri de opțiuni care, toate, fiecare în felul ei, riscă să o ia razna. Și atunci, cărei instanțe e preferabil să-i încredințezi destinele oamenilor? Genelor, unei cabale de palat, intuițiilor eronate ale unui tiran decrepit și bolnav de putere sau capriciilor populare, inspirate de demagogi și pseudo-adevăruri? Măcar, însă, în alegerea populară greșim noi înșine și ne asumăm responsabilitatea gafei: dacă nu e mai sigură de rezultate bune, ea e mai transparentă, dă cetățeanului sentimentul, fie și trecător, că are un minim cuvînt de spus în ceea ce privește destinul său, al patriei și al lumii.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O pisică gestantă a venit singură la ușa spitalului. Medicii veterinari au ajutat-o să nască VIDEO
Spitalul veterinar Arcadia Vet din Iași a avut parte de un eveniment neașteptat marți, 9 aprilie 2024. O pisică a venit la ușa așezământului medical, iar urmarea a uimit pe toată lumea.
image
Cum ar putea riposta Iranul la atacul israelian asupra consulatului său de la Damasc. Scenarii și implicații
Publicația The Conversation l-a consultat pe expertul în materie de securitate și fost oficial american în domeniul contraterorismului Javed Ali pentru a schița potențiale scenarii și implicații pentru Orientul Mijlociu al unui eventual atac iranian de represalii pe teritoriu israelian.
image
O adolescentă s-a dus la Urgențe cerând să i se facă un avort. Reacția ei după refuz a lăsat-o pe doctoriță în lacrimi
O elevă de 17 ani s-a prezentat la Urgența Spitalului Județean Suceava și a cerut să i se facă un avort. Refuzul doctoriței a dus la deznodământ neașteptat.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.