⬆
viața de capital

Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor

Dosarul cerealelor: toată lumea vrea să ajute Ucraina pînă la propriul profit
Producătorii agricoli europeni nu pot arunca toate relele din piață asupra Ucrainei.

Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.

„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.

Cum am devenit atît de eurosceptici
S-a spus apoi că Uniunea Europeană discriminează România acordînd subvenții mai mici pentru agricultură decît cele plătite pentru unele state vestice.

Rusia – Uniunea Europeană, războiul economic
Este clar că Uniunea Europeană își reduce nivelul de achiziții de țiței din Rusia, la fel cum a făcut-o și cu gazele naturale.

Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.

Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Progresism vs conservatorism, încă o provocare a anului 2023
În economie, progresismul și conservatorismul se declină în feluri diferite.

OK, naționalizăm Petrom! Îl luăm de la austrieci și îl mutăm la Ciolacu sau Ciucă
Cu alte cuvinte, dacă ar fi să luăm în serios ideea revenirii Petrom la stat, costurile presupuse de această tranzacție ar fi egale cu cele ale construirii unei autostrăzi.

Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.

Cînd afacerile au ajuns să depindă de stat sau cum va arăta capitalismul
Se va mai retrage statul din economie după ce crizele vor trece?

Măștile lui Musk
Desigur, planurile lui Musk sînt mari și el nu se sperie de dificultățile care apar la început.

O nouă sfidare mondială
În funcție de cum va evolua războiul din Ucraina, economia se va schimba sau, mai exact, își va putea schimba polii de producție și aprovizionare.

„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.

Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?

Vremuri bune pentru populism, naționalism și conspiraționism
Este foarte simplu astăzi să încerci să capitalizezi la nivel politic oferind așa-zise soluții populiste sau naționaliste.

Falsa poveste a dispariției banilor din pensiile private
De aceea, este nevoie de responsabilitate atît din partea contribuabililor, cît și din cea a instituțiilor financiare. Cu atît mai mult cu cît, în România, fondurile de pensii administrate privat parcă ar sta ca „un os în gît” pentru unii politicieni.

Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.

Cine se teme de dezbaterile pe teme de mediu sau pe subiectul „cancel culture”
Printre criteriile de mediu, investitorii pot să ia în calcul, de exemplu, nivelul de emisii de carbon aferent activității companiei și modul în care acest indicator a evoluat în timp.

Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.

O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.

„Butoaiele cu pulbere” din economie
Războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale au schimbat geografia comerțului mondial.

Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.

Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.

Sperietoarea „statului paralel” și investitorii din afara Uniunii Europene
Ordonanța a stîrnit emoție plecînd de la faptul că serviciile speciale sînt implicate în procesul de luare a deciziei

Ruble, dolari, euro și alte „arme” ale războiului economic dintre Rusia și lumea occidentală
Aplicarea sancțiunilor economice a avut ca efect o devalorizare accentuată a rublei în raport cu dolarul.

Economia după pandemie și după războiul din Ucraina. Ce știm acum
Lecția pe care ne-o dă războiul din Ucraina este aceea că nu are rost să investești într-o țară lipsită de democrație.

Război și război economic
Prezența investitorilor străini în economia autohtonă era pusă pe seama războiului economic.

Salarii mici, salarii mari
Profesiile și sectoarele inovatoare sînt premiate din punctul de vedere al veniturilor și își permit să ofere salarii mai mari.

Cum să fii „suveran” față de Occident aruncîndu-te în brațele Orientului
Străinii par a fi din nou sursa tuturor relelor din economia românească, fie că este vorba despre importul de produse alimentare „otrăvitoare”, fie că este vorba despre Bruxelles, care impune României reguli care o sărăcesc, fie că este vorba despre companii străine care scot profiturile din țară.

Sindicatele, legături periculoase cu politica și afacerile
Melanjul sindical-politic a dat naștere unor compromisuri de ambele părți.

Pentru pensionari nu este suficient să tipărim taloane – Ar trebui să aibă loc și o schimbare a sistemului
Faptul că se tipăresc taloanele este de la sine înțeles și absolut nerelevant pentru pensionari.

Nostalgia comunismului: false mituri ale economiei de comandă
Există o serie de mituri false cu privire la economia comunistă care traversează cele trei decenii de economie liberă.

Coaliția, două săbii în aceeași teacă
Creșterea salariului minim este un mod netransparent de a crește și salariile din administrație.

De ce trimit băncile străine banii acasă
Sînt destui „experți“ care preferă să moară capra vecinului pentru ca ograda să-i rămînă goală.

Criza încălzirii globale, mai îngrijorătoare decît cea economică
Ar trebui să fie ascultați oamenii de știință. Iar aceștia aduc o serie de dovezi directe.

Lupta cu prețurile – ce poate face Banca Națională, ce poate face Guvernul
Guvernul poate lua decizii care pot influența piața și prețul, de la plafonarea prețului pînă la scăderea unor taxe și impozite.

Avem și noi faliții noștri
Iată strategia: cîștigarea unei cote de piață cît mai mari prin utilizarea unei tehnici simple, „cel mai mic preț”.

Un congres neesențial și un an pierdut pentru economie
Agențiile de rating au atras atenția că o schimbare de linie politică poate duce România în țările din categoria „junk”, nerecomandate investițiilor.

Ce învățăm din crize
Noua criză, cea sanitară, venită în anul 2020, a prins România în cea mai sensibilă situație bugetară.

Scheletele din dulap
O bună parte dintre greșelile din trecut pot fi tratate astăzi în cheie morală.

Valul de populism, varianta de vară
Opoziția politică nu a ratat nici prilejul rectificării bugetare pentru a crea confuzie.

Cît de bogată este România
România s-a clasat, în ierarhia europeană, pe ultimul loc la capitolul productivitatea resurselor.

„Mie-mi place plaja îngustă”
Proiectul lărgirii plajelor este comparabil cu una dintre lucrările importante de infrastructură pe care România ar trebui să le facă.

Lui Cîțu i se „taie capul” chiar și cînd aduce vești bune
Mesajele prea optimiste ale premierului Cîțu pot fi „o sabie cu două tăișuri”.

Și bogații plătesc impozite!
Una din temele tot mai prezente în spațiul public, în ultima perioadă, este cea referitoare la sumele mici pe care le plătesc marii oameni de afaceri ai planetei în contul impozitelor.

Pensiile, marile iluzii și cruda realitate
În ceea ce privește pensiile, se îmbină calculul științific cu interesul de moment.

Reforme, reforme. Parole, parole...
Pînă la detaliile PNRR, să ne aducem aminte de programe de împrumut care, de-a lungul timpului, au condiționat finanțarea de realizarea unor reforme.

Cînd au fost românii cei mai bogați
Piața internă era atît de săracă în produse, încît consumatorii aproape că nu aveau pe ce să își cheltuiască banii.

De ce în România sînt atît de multe salarii mici și minime
Un sfert dintre angajații din România primesc salariul minim, adică aproape 1,3 milioane de salariați.

Starea naționalismului economic românesc
Teoria străinilor vinovați este comodă pentru toată lumea.

Patru agende
Niciodată România nu a avut la dispoziție 80 de miliarde de euro (planul de redresare și reziliență plus alocările din bugetul multianual) pentru a-i cheltui și a-i investi în dezvoltare.

De ce ne place să stăm la coadă
Coada a rămas un fel de „sport național” și în economia liberă.

România, stat capturat. De „aristocrația” bugetară
Tot mai mulți bugetari au senzația că trebuie să își ia salariul doar pentru că vin la muncă.

Despre (re)pornirea economiei
Acesta este populismul. Fiecare își dă cu părerea despre orice, iar în momentul în care spusele sale sînt invalidate își cere scuze și spune că a greșit.

Capitalismul de stat
Dacă ar fi să asemuiesc cu ceva economia și societatea noastră, le-aș asemui cu o bicicletă căreia i s-a luat lanțul.