Salarii mici, salarii mari

Publicat în Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie – 2 martie 2022
Salarii mici, salarii mari jpeg

Am auzit de multe ori, în ultimii ani, întrebarea: care este motivul pentru care în România sînt salariile mici? Economiștii răspund de fiecare dată cu o singură idee principală, și anume aceea că economia românească fabrică produse cu valoare adăugată redusă. Răspunsul este prea tehnic.

Ce înseamnă pe înțelesul publicului? Mai direct, lucrurile stau în felul următor. Ce salariu poate oferi o companie care produce în România cabluri care sînt folosite în industria auto? Sau volane? Sau centuri de siguranță? Toate acestea se produc pe o linie de fabricație, pe bandă. Se poate însă compara, de exemplu, munca de la bandă cu obiectivele echipei care gîndește marketingul automobilului? Evident, nu. Din păcate, în România se fabrică volanele sau centurile de siguranță, în timp ce strategiile de marketing, în multe cazuri, sînt gîndite în alte țări.

La fel, în România se asamblează mașinile (sînt două fabrici, fără îndoială, importante pentru economia autohtonă), dar designerii și inginerii care au gîndit felul în care se construiesc automobilele sînt în altă țară. Aceasta este diferența de valoare adăugată între cei care gîndesc și cei care execută. Din păcate, România are, în acest moment, mai multe job-uri în care lucrează cei care execută și nu cei care gîndesc.

Exemplele din industria auto pot continua și în alte domenii. Multe companii românești din industria textilă au trăit bine, în anii ʼ90, din lohn, adică au cusut modelele pe care le-au trimis aici marile companii. Un mod destul de banal de a face un oarecare profit dînd de lucru, cu salarii mici, unor lucrători specializați.

Cu timpul, însă, lohn-ul din industria textilă a devenit nerentabil în România. Pe de o parte, pentru că lucrători cu salarii mici s-au găsit mai greu (fie au plecat să lucreze în Uniunea Europeană, fie, pur și simplu, nu au mai vrut să se angajeze contra sumelor oferite de companiile textile), pe de altă parte, pentru că input-urile (energie electrică, gaze, combustibili) au devenit mai scumpe. Din aceste motive, lohn-ul din industria textilă s-a mutat din România înspre Est și apoi în Asia.

Cazul industriei textile nu este singular. Și industria auto a venit în România tot pentru lohn. Cu timpul, lucrurile s-au diversificat, astfel că astăzi Renault are la Titu, în județul Dîmbovița, un centru de tehnologie și testare, două domenii care presupun o muncă elaborată și implicit salarii mai mari.

Nu doar industriile textile și auto au folosit lohn-ul pe scară largă, ci și cea de tehnologia informației. În multe cazuri, în România s-au stabilit centre de call-center sau specialiștii români au scris coduri informatice primite de la companii din afara României. Era tot un fel de a executa comenzi în lohn, doar că la un alt nivel de cunoștințe și de salarizare față de industria textilă sau cea auto. Dar lohn-ul a rămas.

Recent, o companie din domeniul comerțului (retail) a anunțat că va crește salariile vînzătorilor pînă la 4.950 de lei, ceea ce înseamnă un salariu mediu net de 2.900 lei. Respectiva companie și-a făcut un bun obicei din a crește anual salariile angajaților. Veniturile salariale oferite de managementul companiei sau negociate cu sindicatele (nu este clar dacă există sindicat în cadrul firmei) sînt mai mari decît media pe sectorul de retail, însă mici dacă avem în vedere așteptările angajaților. Dar explicația este aceeași: comerțul oferă o valoare adăugată limitată și, drept urmare, salarii pe măsură.

Regula este simplă: profesiile și sectoarele inovatoare sînt premiate din punctul de vedere al veniturilor și își permit să ofere salarii mai mari. Domeniile care presupun o muncă de execuție îi vor „penaliza” pe angajați, în ceea ce privește salariile, pentru că, la rîndul lor, companiile care activează în aceste sectoare economice obțin o rată a profitului redusă.

Ar trebui să ne uităm în economie și să ne întrebăm cîți angajați lucrează în domenii inovatoare. Cîți sînt „gulere albe”? Cîți români au absolvit o instituție de învățămînt superior și pot avea așteptări privind un salariu mai mare decît media pe economie?

De fapt, acestea sînt dilemele multor economii în curs de dezvoltare, și anume ce este de făcut pentru ca salariile să crească și să ajungă la nivelul economiilor dezvoltate. Sau, altfel spus, care este motivul pentru care un angajat din același domeniu, eventual și de la aceeași companie multinațională, primește un salariu mai mic în România decît cel al unui angajat care lucrează în Europa de Vest. Motivele sînt simple: compania din România nu realizează același profit, ci unul mai mic, productivitatea este mai mică în România decît în majoritatea statelor europene și, în fine, piața locală este mai redusă decît cea dintr-un stat al Europei de Vest.

România poate schimba această situație doar dacă atrage investitori din domenii inovatoare. Trebuie să devină locul unde nu doar se fabrică produsele, ci se și gîndește felul în care acestea se produc. Pînă cînd nu se va întîmpla acest lucru, salariile din România vor fi mai mici decît cele din economiile dezvoltate.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Iuliana Marciuc, foto Facebook jpg
Cum reușește Iuliana Marciuc să fie mereu pozitivă: „De acolo vine totul”. Vedeta a dezvăluit și secretul relației sale de peste 30 de ani cu Adrian Enache
Iuliana Marciuc (57 de ani) este una dintre cele mai apreciate prezențe de pe micile ecrane din România. Cu o carieră de peste trei decenii, ea continuă să cucerească publicul, dar ce o ajută pe vedetă să fie atât de carismatică și mereu cu zâmbetul pe buze?
Asasinat comandant Hamas  Tripoli, Liban FOTO Profimedia jpg
Momentul în care armata israeliană lovește un vehicul în care se afla un comandant al Hamas, în Liban
Armata israeliană a anunțat marți că a vizat marți o figură „cheie” a grupării islamiste palestiniene Hamas în apropiere de Tripoli, în nordul Libanului, în primul asasinat țințit din ultimele luni, relatează Reuters.
Banner sandro machado
Ilan Sor FOTO Facebook jpg
Republica Moldova acuză un plan de trădare, după ce Ilan Șor a promis uniunea cu Rusia
Guvernul moldovean afirmă că congresul Blocului Victorie, organizat la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor, reprezintă o trădare de țară, iar declarația privind uniunea cu Rusia este un scenariu de subminare a statului și a cetățenilor Republicii Moldova.
1751530642 69K8 1 Kzr2HFE A3fKAHP jpg
Raport știri digitale 2025: concluzii optimiste pentru mass-media tradițională
Într-o lume în care platformele de socializare par să dicteze discursul public, Raportul știrilor digitale 2025, recent dezvăluit de Institutul Reuters în colaborare cu Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea din București, a oferit o revelație interesantă: mass-media
WhatsApp Image 2025 07 09 at 14 56 37 (1) jpeg
irina rimes delia colaj instagram jpg
Irina Rimes și Delia, pentru prima oară pe aceeași scenă: provocare virală și un show care se anunță memorabil!
Când două dintre cele mai iubite artiste ale industriei muzicale românești își unesc forțele, rezultatul nu poate fi decât exploziv! Irina Rimes și Delia pregătesc un moment de neratat pe scena Arenelor Romane, în cadrul concertului spectaculos - Descântatele - pe care Irina îl va susține pe 27 sept
Mihai Fifor, FB jpg
PSD continuă să amenințe cu ieșirea de la guvernare. Mihai Fifor: „Nu acceptăm rolul de figurant într-o piesă scrisă de alții”
Deputatul Mihai Fifor susține că social-democrații și-au „asumat greul” și s-au „ținut de cuvânt”, iar partenerii de coaliție, nu, și îl acuză pe premierul Bolojan că „a băgat în lege o serie de prevederi care nu au fost nici discutate, nici acceptate de PSD”.
avocat bogdan petre calin georgescu inquam jpg
Cum se apără avocatul lui Călin Georgescu, cercetat într-un dosar de act sexual cu un minor. „Este o făcătură ordinară, o manevră murdară”
Mircea Bogdan Petre, unul dintre avocații lui Călin Georgescu, care a fost ridicat și dus la audieri de polițiști, fiind cercetat într-un dosar de act sexul cu un minor, declară că totul a fost un scenariu pentru a-l compromite pe fostul candidat de la alegerile prezidențiale din 2024.