Salarii mici, salarii mari

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie ÔÇô 2 martie 2022
Salarii mici, salarii mari jpeg

Am auzit de multe ori, în ultimii ani, întrebarea: care este motivul pentru care în România sînt salariile mici? Economiștii răspund de fiecare dată cu o singură idee principală, și anume aceea că economia românească fabrică produse cu valoare adăugată redusă. Răspunsul este prea tehnic.

Ce ├«nseamn─â pe ├«n╚Ťelesul publicului? Mai direct, lucrurile stau ├«n felul urm─âtor. Ce salariu poate oferi o companie care produce ├«n Rom├ónia cabluri care s├«nt folosite ├«n industria auto? Sau volane? Sau centuri de siguran╚Ť─â? Toate acestea se produc pe o linie de fabrica╚Ťie, pe band─â. Se poate ├«ns─â compara, de exemplu, munca de la band─â cu obiectivele echipei care g├«nde╚Öte marketingul automobilului? Evident, nu. Din p─âcate, ├«n Rom├ónia se fabric─â volanele sau centurile de siguran╚Ť─â, ├«n timp ce strategiile de marketing, ├«n multe cazuri, s├«nt g├«ndite ├«n alte ╚Ť─âri.

La fel, ├«n Rom├ónia se asambleaz─â ma╚Öinile (s├«nt dou─â fabrici, f─âr─â ├«ndoial─â, importante pentru economia autohton─â), dar designerii ╚Öi inginerii care au g├«ndit felul ├«n care se construiesc automobilele s├«nt ├«n alt─â ╚Ťar─â. Aceasta este diferen╚Ťa de valoare ad─âugat─â ├«ntre cei care g├«ndesc ╚Öi cei care execut─â. Din p─âcate, Rom├ónia are, ├«n acest moment, mai multe job-uri ├«n care lucreaz─â cei care execut─â ╚Öi nu cei care g├«ndesc.

Exemplele din industria auto pot continua ╚Öi ├«n alte domenii. Multe companii rom├óne╚Öti din industria textil─â au tr─âit bine, ├«n anii ╩╝90, din lohn, adic─â au cusut modelele pe care le-au trimis aici marile companii. Un mod destul de banal de a face un oarecare profit d├«nd de lucru, cu salarii mici, unor lucr─âtori specializa╚Ťi.

Cu timpul, însă, lohn-ul din industria textilă a devenit nerentabil în România. Pe de o parte, pentru că lucrători cu salarii mici s-au găsit mai greu (fie au plecat să lucreze în Uniunea Europeană, fie, pur și simplu, nu au mai vrut să se angajeze contra sumelor oferite de companiile textile), pe de altă parte, pentru că input-urile (energie electrică, gaze, combustibili) au devenit mai scumpe. Din aceste motive, lohn-ul din industria textilă s-a mutat din România înspre Est și apoi în Asia.

Cazul industriei textile nu este singular. ╚śi industria auto a venit ├«n Rom├ónia tot pentru lohn. Cu timpul, lucrurile s-au diversificat, astfel c─â ast─âzi Renault are la Titu, ├«n jude╚Ťul D├«mbovi╚Ťa, un centru de tehnologie ╚Öi testare, dou─â domenii care presupun o munc─â elaborat─â ╚Öi implicit salarii mai mari.

Nu doar industriile textile ╚Öi auto au folosit lohn-ul pe scar─â larg─â, ci ╚Öi cea de tehnologia informa╚Ťiei. ├Än multe cazuri, ├«n Rom├ónia s-au stabilit centre de call-center sau speciali╚Ötii rom├óni au scris coduri informatice primite de la companii din afara Rom├óniei. Era tot un fel de a executa comenzi ├«n lohn, doar c─â la un alt nivel de cuno╚Ötin╚Ťe ╚Öi de salarizare fa╚Ť─â de industria textil─â sau cea auto. Dar lohn-ul a r─âmas.

Recent, o companie din domeniul comer╚Ťului (retail) a anun╚Ťat c─â va cre╚Öte salariile v├«nz─âtorilor p├«n─â la 4.950 de lei, ceea ce ├«nseamn─â un salariu mediu net de 2.900 lei. Respectiva companie ╚Öi-a f─âcut un bun obicei din a cre╚Öte anual salariile angaja╚Ťilor. Veniturile salariale oferite de managementul companiei sau negociate cu sindicatele (nu este clar dac─â exist─â sindicat ├«n cadrul firmei) s├«nt mai mari dec├«t media pe sectorul de retail, ├«ns─â mici dac─â avem ├«n vedere a╚Ötept─ârile angaja╚Ťilor. Dar explica╚Ťia este aceea╚Öi: comer╚Ťul ofer─â o valoare ad─âugat─â limitat─â ╚Öi, drept urmare, salarii pe m─âsur─â.

Regula este simpl─â: profesiile ╚Öi sectoarele inovatoare s├«nt premiate din punctul de vedere al veniturilor ╚Öi ├«╚Öi permit s─â ofere salarii mai mari. Domeniile care presupun o munc─â de execu╚Ťie ├«i vor ÔÇ×penalizaÔÇŁ pe angaja╚Ťi, ├«n ceea ce prive╚Öte salariile, pentru c─â, la r├«ndul lor, companiile care activeaz─â ├«n aceste sectoare economice ob╚Ťin o rat─â a profitului redus─â.

Ar trebui s─â ne uit─âm ├«n economie ╚Öi s─â ne ├«ntreb─âm c├«╚Ťi angaja╚Ťi lucreaz─â ├«n domenii inovatoare. C├«╚Ťi s├«nt ÔÇ×gulere albeÔÇŁ? C├«╚Ťi rom├óni au absolvit o institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt superior ╚Öi pot avea a╚Ötept─âri privind un salariu mai mare dec├«t media pe economie?

De fapt, acestea s├«nt dilemele multor economii ├«n curs de dezvoltare, ╚Öi anume ce este de f─âcut pentru ca salariile s─â creasc─â ╚Öi s─â ajung─â la nivelul economiilor dezvoltate. Sau, altfel spus, care este motivul pentru care un angajat din acela╚Öi domeniu, eventual ╚Öi de la aceea╚Öi companie multina╚Ťional─â, prime╚Öte un salariu mai mic ├«n Rom├ónia dec├«t cel al unui angajat care lucreaz─â ├«n Europa de Vest. Motivele s├«nt simple: compania din Rom├ónia nu realizeaz─â acela╚Öi profit, ci unul mai mic, productivitatea este mai mic─â ├«n Rom├ónia dec├«t ├«n majoritatea statelor europene ╚Öi, ├«n fine, pia╚Ťa local─â este mai redus─â dec├«t cea dintr-un stat al Europei de Vest.

Rom├ónia poate schimba aceast─â situa╚Ťie doar dac─â atrage investitori din domenii inovatoare. Trebuie s─â devin─â locul unde nu doar se fabric─â produsele, ci se ╚Öi g├«nde╚Öte felul ├«n care acestea se produc. P├«n─â c├«nd nu se va ├«nt├«mpla acest lucru, salariile din Rom├ónia vor fi mai mici dec├«t cele din economiile dezvoltate.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.