Înscenări

În subtitrările unor seriale polițiste sau în prezentările traduse din engleză ale unor filme apare din cînd în cînd o construcție destul de iritantă, în care complementul direct al verbului a înscena se referă la o persoană: „după ce Joad și Fowler îl înscenează pe Clanton pentru crimă, acesta reușește să scape” (subs.ro); „cineva îi ucide obiectul pasiunii chiar în patul lor și apoi îl înscenează pe el ca autorul faptei” (filme-recomandate.ro). Construcția s-a extins și dincolo de traduceri: „Șefa DNA îl instruiește pe Ghiță cum să-l însceneze pe Vântu” (cotidianul.ro, 2017). Aceeași extindere apare în construcția pasivă, în care referirea la persoana care este victima unei înscenări se face prin subiectul gramatical al propoziției: „Berlusconi a fost înscenat de mafie” (click.ro, 2009); „Schulte a declarat că a fost înscenat, deoarece guvernul era disperat să găsească un țap ispășitor” (wsws.org); „Genialul om de știință Curtis Metcalf a fost înscenat de șeful sau” (okian.ro). 

În exemplele de mai sus este vorba, în mod evident, de un calc sintactic, de o traducere a unei construcții din engleză, în care este folosit verbul frame cu unul dintre sensurile sale actuale – „a face ca o persoană să pară vinovată, prin furnizarea de informații false” (Cambridge Dictionary online) – și avînd drept complement un cuvînt sau o expresie desemnînd persoane. Echivalentul cel mai bun în română al acestui sens este într-adevăr verbul a înscena, dar într-o altă construcție, puțin mai complicată, în care subiectul pasivului reflexiv sau cu a fi este fapta negativă trucată: a i se înscena cuiva ceva (furt, accident, atac, crimă etc.). Exemplele construcției corecte, bine fixate în română, sînt numeroase: „Edilul spune că totul i-a fost înscenat, iar imaginile sînt, de fapt, trucaje” (stirileprotv.ro); „S.I. susţine că accidentul i-a fost înscenat” (libertatea.ro). Le găsim și în traducerile bine făcute, atente la particularitățile limbii-țintă: „Pentru a-și dovedi nevinovăția, un cavaler căruia i se înscenează o crimă face echipă cu o adolescentă” (netflix.com); „i se înscenează un furt” (wikipedia); „După ce i s-a înscenat un asasinat, un agent special îi cere ajutorul tatălui său” (netflix.com). Numărul foarte mare de folosiri ale construcției tipice limbii române e un argument suplimentar (dincolo de cel esențial, al existenței unei norme gramaticale) pentru a nu accepta noul calc. Singurele avantaje ale acestuia ar putea fi simplitatea și ușurința cu care este omisă referirea la fapta negativă (X a fost înscenat față de lui X i s-a înscenatsau i-a fost înscenat totul). Nu există însă nici un avantaj semantic; dimpotrivă, multiplicarea construcțiilor poate aduce mai multă ambiguitate. 

Din păcate, respingerea construcției calchiate nu se poate face foarte simplu, pentru că dicționarele noastre uzuale nu descriu complet utilizarea gramaticală a verbelor, cu trăsăturile semantice ale complementelor, ci indică doar cîteva trăsături sintactice (tranzitivitate, combinare cu pronumele reflexiv). În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții. În DEX, a înscena, verb tranzitiv, este înregistrat cu două sensuri: „a regiza un spectacol, a pune în scenă” și „a pune la cale acțiuni rău intenționate spre a aduce cuiva prejudicii”. Din modul de definire al celui de-al doilea sens nu se înțelege suficient de clar, în absența exemplelor, care construcție este permisă și care nu. Este de aceea greu, pentru nespecialiști, să respingă și alte extinderi ale folosirii verbului, în care participiul înscenat este echivalent cu „aranjat” sau „falsificat”. Aceste extinderi pot apărea tot prin traducere, de această dată a unor folosiri extinse din engleză ale formei staged – „Videoclipul folosit de Tesla pentru a promova mașinile care se conduc singure a fost înscenat, mărturisește un inginer al companiei” (g4media.ro) –, dar le găsim deja și în texte netraduse: „Dosarul a fost înscenat de procurorii DNA Ploiești” (luju.ro). În toate aceste extinderi semantice și gramaticale se înțeleg destul de ușor sensurile negative ale înscenării (ideea de fals, de neautentic, de situație aranjată cu intenție pentru un anumit efect), dar persistă (cel puțin pentru unii cititori) senzația neplăcută creată de folosirea neglijentă a cuvintelor.