Viitorul începe ieri

Publicat în Dilema Veche nr. 1037 din 22 februarie – 28 februarie 2024
image

Am o clasă a XI-a cu care fac un curs opțional de educație media. Nu le-am predat în anii precedenți, nu-i cunoșteam. Obișnuiesc, atunci cînd preiau o clasă nouă, să fac exerciții de intercunoaștere. Am făcut și cu ei, ocazie cu care am schimbat și impresii despre cărți care ne plac. V-ar surprinde faptul că am avut vreo cinci-șase care au menționat ca roman preferat Crimă și pedeapsă, că alții au menționat Adolescentul sau Idiotul ale aceluiași autor, respectiv că în topul preferințelor s-a aflat Pe aripile vîntului, roman indicat de mai multe fete. Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.

Pare că sînt o serie de elevi pasionați de lectură în această clasă, care au lecturi grele, consistente pentru vîrsta lor și putem previziona că, dacă citești pînă în clasa a XI-a Dostoievski, este probabil să citești și cînd vei termina școala, să citești toată viața, să fii un om interesat de cunoaștere în general, curios. Și un om bun. Nu toți elevii din această clasă au însă pasiunea lecturii. Unii dintre ei citesc doar ce trebuie pentru școală și alții, probabil, recurg și în cazul acestor lecturi obligatorii la rezumate. Ne vine să ne apucăm cu mîinile de păr, nu-i așa? Ce generații superficiale! Viitorul arată rău cu ele, nu mai au răbdare, le-a scăzut capacitatea de atenție pentru că stau cu ochii în ecrane și pentru că nu mai au răbdare să citească. Aici stă verdictul. 

Dar știți ceva? Am un amic, băiat deștept, care mi-a zis clar, la un moment dat, cînd voiam să-i dau să citească ceva, că el nu citește. Probabil n-a citit nici o carte în viața lui. Băiatul e super-isteț în domeniul IT-ului, dar și foarte descurcăreț în tot ce înseamnă domenii practice, repară orice prin casă, meșterește în orice mașinărie, are soluții pentru aproape orice încurcătură tehnică. Mai știu, de asemenea, că mulți dintre bunicii sau dintre părinții noștri n-au citit în viața lor o carte. Asta nu i-a făcut mai puțin oameni, mai puțin descurcăreți, mai lipsiți de valoare sau mai puțin generatori de valoare. 

Chiar riscînd să fiu contra curentului, care acuză generațiile actuale de superficialitate, de incultură, de lipsă de interes pentru studiul de tip clasic, în bibliotecă, îmi asum o altă perspectivă. Ce cred eu este că, dacă privim așa lucrurile, nu facem decît să ne cantonăm în lamentarea unui „pe vremea mea” desuet, care se va data curînd. 

Avem în mîinile noastre, ca profesori, generații care vor construi o altă paradigmă a cunoașterii, fie că vrem noi, fie că nu vrem. Sînt generații care poate nu vor mai citi în masă Dostoievski sau Platon. Subliniez acest „în masă”, pentru că vor fi unii care vor citi, fiindcă vor găsi acolo pasiunea profesională. Dar pentru mulți alții pregătirea pentru viață va fi altfel și nu va însemna că vor ieși mai puțin oameni. În fond, sînt mai multe căi pentru a deveni un adult funcțional, nu una singură, parcursă de vreunul dintre cei care putem contesta ceea ce ni se pare că vedem în băncile în fața cărora ne aflăm. Poate dacă am coborî printre ele, am descoperi că n-au cum să fie, totuși, subdezvoltați intelectual copiii ăștia care au crescut cu Internet și cu device-uri, că deșteptăciunea poate să arate și altfel decît la cineva care știe să recite din Iliada. Că elevii și studenții noștri poate nu-l vor mai citi pe Shakespeare și nu-l vor mai admira pe Tarkovski, vor avea ca referințe alte cărți, alte filme. Că au acces la resurse care le bat pe cele rămase, pentru generațiile noastre, repere unice ale valorii. 

Da, poate sună a blasfemie. Poate pare că bag bățul prin gard. Dar mă mențin în idee. Adevărul, binele, frumosul. Reperele acestea, valorile care vin din Antichitate, nu se regăsesc doar între coperțile clasicilor. Se regăsesc în benzile desenate ale romanelor grafice cu eroi și supereroi, în manga-uri, în anime-uri sau în jocuri video. Reperele valorice nu dispar, odată cu generațiile, își schimbă doar, parțial, interfețele prin care se arată în lume, își schimbă mediile de propagare. Nu m-aș teme că Platon sau Dostoievski nu vor mai fi citiți, pentru că vor fi citiți, de cei, probabil mai puțini, care vor avea pasiunea aceasta. În schimb, sînt cumva sigur că teama noastră că scade capacitatea tinerilor de a discerne valorile este un discurs de superioritate, nu de empatie și de iubire. Un discurs, la urma urmei, de teamă, teama că lumile noastre mor odată cu noi. Ceea ce nu se întîmplă, de fapt, la nivel de substanță, ci doar de formă: valorile rămîn și se vor perpetua, nu am nici o îndoială. Posibil, însă, da, să nu mai fie receptate prin aceleași voci clasice ale celor de la care le-am învățat (citit) noi. 

Nu pledez, deloc, pentru o școală care să nu încurajeze efortul, munca, studiul. Ce spun, doar, este că probabil, fără să ne dăm seama, lumea se va schimba și va arăta altfel decît o știam noi, oricît am vrea să o păstrăm în limitele unei reprezentări familiare nouă. Atenția aceștor copii, care nouă ni se pare că a scăzut, probabil se va transforma în viteză de reacție, cunoașterea cantitativă se va transforma în capacitate de selecție, șoselele vor dispărea, pentru că vor fi înlocuite de cine știe ce aparate de teleportare. 

Nu știu de ce ne proiectăm doar distopic. Adică știu. Pentru că viitorul, pentru noi, a început alaltăieri. Și pentru noi, treptat, el devine trecut. Dar pentru generațiile care acum se află în bănci, viitorul a început doar ieri sau începe azi. Și noi nu îl putem întrezări. Doar deplîngem, puțin cam patetic, o tinerețe care s-a epuizat. Cum este și firesc să se întîmple, pentru fiecare generație. O tinerețe a unor generații care aproape au epuizat, oricum, resursele planetei, iar generațiile tinere de acum par mult mai interesate să le refacă decît am fost noi să le păstrăm. 

Să-i îndemnăm, desigur, pe cei ce vin să-i citească pe Platon și pe Shakespeare. Căci, la urma urmei, este ceea ce știm noi să facem. Dar să nu ne mirăm dacă binele, adevărul și frumosul lor vor avea, în cele din urmă, alte surse de întemeiere și alte forme de reprezentare. The kids are all right. Eu nu-mi fac griji.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Povestea românului care spală mașinile regelui Charles. „M-am trezit, într-o zi, cu un telefon de la oamenii lui“
Un tânăr din Tecuci (Galați) plecat să muncească în Marea Britanie și-a deschis propria firmă, iar seriozitatea și munca de calitate l-au adus în postura de a spăla în prezent mașinile Casei Regale, dar și pe cele ale altor celebrități din insulă.
image
Franța se pregătește pentru un război naval „împotriva cuiva care vrea să ne distrugă”
Într-un interviu acordat publicaţiei Politico, contraamiralul Jacques Mallard, comandantul grupului de luptă al portavioanelor franceze, a declarat că forțele navale franceze își schimbă antrenamentul, pregătindu-se de război.
image
Mobilizarea rezerviștilor Armatei Române. „Am tras cu arma, mi-am reamintit, ar trebui introdus serviciul militar obligatoriu!“
Sute de rezerviști din județele Galați și Brăila, cu vârste cuprinse între 37 și 63 de ani, au primit ordine de chemare în unitățile militare. Ei au participat în Poligonul Smârdan (Galați) la un exercițiu de trageri cu muniție reală de război.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.