⬆
cuvinte nepotrivite

„De etnie...”
Vorbitorii care o folosesc ca atare, cu substantivul neînsoțit de vreun adjectiv, deci fără specificarea unei etnii anume, se referă aproape în exclusivitate la romi.

Weekenduri vechi și noi
E interesant să descoperim cît de timpuriu a fost preluat anglicismul și ce răspîndire rapidă a avut.

Carale și tobe
Seria echivalentelor lui caro cuprinde modernul romb, simplă descriere a formei simbolului, dar și destul de misteriosul tobă (și în varianta dobă).

Culori și corespondențe
Dintre multele denumiri existente, unele sînt deja arhaisme, altele tind să marcheze diferența dintre jucătorii cu experiență și începători.

Bani cîrcă
Construcțiile sînt expresive prin concretețea pe care o evocă termenul cîrcă, creînd reprezentări imposibile vizual, deci comice.

Random și la întîmplare
Anglicismul random, tot mai des întîlnit în uzul actual, nu a fost (încă) înregistrat de dicționarele noastre.

Rai urban, calitate premium
Mai dese decît în trecut sînt informațiile privind apropierea de parcuri, cele referitoare la „spații verzi generoase”, „buna calitate a aerului”.

Decimări
Extinderile semantice sînt uneori acceptabile, mai ales atunci cînd acoperă un gol.

Desemnări mai mult sau mai puțin ironice ale copilului
Conotații negative destul de stabile au cuvintele țînc, plod, odraslă.

De bună seamă
O ultimă mirare: ceea ce este de la sine înțeles în învățarea limbilor străine (deprinderea sensurilor proprii ale cuvintelor și ale expresiilor) pare să devină superfluu în cazul propriei limbi, în care aproximarea dictează.

„Basc” și „bască”
Mai multe substantive împrumutate în perioada modernă au ezitat între adaptarea lor ca neutre sau ca feminine.

„Cu gura apă...”
Expresia a-i lăsa gura apă (după ceva) nu ar avea nevoie de explicații, pentru că descrie destul de clar o stare în care salivarea abundentă este indiciul poftei de a mînca.

Porcii la jir
În registrul colocvial-argotic, cineva e îndemnat să plece prin expresii ca mînă măgarul!, plimbă ursul!, mergi cu capra la raze! etc.

Prenadez
Produsul a devenit un reper, denumirea sa căpătînd sens prototipic și generic.

Bobul, la modă
Bobul din domeniul coafurii feminine merită să intre în dicționare, alături de omonimele sale mai vechi și mai noi.

Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.

Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?

A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.

„Coltuc de la Babic”
Expresia coltuc de la Babic a dispărut de mult din uz, dar a rămas consemnată în pagini de evocări istorice.

Indignări repetate
Un detaliu interesant al articolului publicat în perioada comunistă este absența totală a indicațiilor privind sursa împrumuturilor.

Ipostazele schimbătoare ale rutinei
Termenul a fost împrumutat din franceză, în secolul al XIX-lea.

Bombardier
La un moment dat, metafora de autocaracterizare trebuie să fi fost preluată ironic de către vorbitorii din afara mediului de origine; s-a inversat, astfel, ca și în cazul lui șmecher, valoarea apreciativă a termenului.

Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.

Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.

De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.

Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.

A giorno
Sporadic, formele argotice apar în texte literare din epocă: „avînd întîlnire cu o femeie «giorno»” (Mihail Grămescu, în Viața Românească, mai 1982); „Așa!... Giorno!”

Jazzul și limba română
E interesant să constatăm cît de repede a intrat în limba română cuvîntul jazz, într-o perioadă de conectare culturală intensă cu lumea occidentală.

„Mergi palmat...”
„Să o ții ascunsă în interiorul palmei chiar dacă ea este aprinsă!”; „Adică să o ții ascunsă în palmă!

„Ștergabil”
Poate că a acționat pur și simplu analogia cu alte derivate în -abil, poate că s-a stabilit o legătură subterană cu derivatul ștergar.

Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.

Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.

Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.

Automobilistice
Mai vechiul rablă a devenit termen oficial, inclus în programe guvernamentale; pentru a-l înlocui, vorbitorii recurg la metafore peiorative din domeniul culinar și al gospodăriei: cazan, tigaie, coteț.

Cu sorcova
Sorcovitul era specific Munteniei, de unde s-a răspîndit apoi în restul țării.

Despre sarmale
Cea mai veche atestare a cuvîntului sarma – consemnată ca atare în dicționarele academice – Dicționarul limbii române (DLR) și Micul dicționar academic (MDA) – este de la începutul secolului al XIX-lea.

Leapșa
Explicația etimologică dată de majoritatea dicționarelor (și, într-o recenzie, de Iorgu Iordan) invocă sursa onomatopeică: imitarea zgomotului produs de o lovitură cu palma (leap, leop, leapa, hleapș etc.).

Piua
Un cuvînt care denumește, în sensul său concret, un recipient greu, folosit pentru zdrobire, ajunge astfel să exprime eliberarea din constrîngerile jocului.

Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.

Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă

Telefonul cu sîrmă
De fapt, e foarte probabil ca termenul sîrmă să se fi păstrat pur și simplu în uz, după ce fusese curent folosit în mai vechile referiri neutre la telefonie

Romanț și romanță
Proiectat pe nisipurile mișcătoare ale variațiilor istorice de formă și de sens, împrumutul semantic actual (romanță – „poveste de dragoste”) nu mai pare atît de neobișnuit.

Muntenisme ironizate
Domnii de la acea gazetă care vorbeau și scriau făcutărăși mâncatără aveau mutra ca să-și bată joc de moldovenismele noastre!

Am fostără, am făcutără...
Opiniile față de fenomen – ironizat ca mostră de agramatism muntenesc (și, evident, bucureștean) – merită o discuție separată.

Bubble și bulă
Metafora bulei a trecut cu ușurință dintr-o limbă în alta, răspîndindu-se la fel de repede ca aderarea la rețelele de socializare.

Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.

Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.

„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.

„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.

Mica publicitate interbelică
Cele mai multe anunțuri vizează îndeletniciri tipice pentru femei, ocupații de tip subordonat a căror denumire a variat destul de mult de-a lungul timpului, urmînd modele vremii și reflectînd în general tendințele eufemistice, de „înnobilare” a unor poziții care puteau fi simțite ca umilitoare.

Diverse servite
În registrul colocvial și în unele jargoane profesionale ale românei actuale, substantivul feminin servită – provenit din participiul adjectival al verbului a servi – a căpătat mai multe sensuri, încă neînregistrate de dicționarele noastre generale.

Greuceni
Numele personajului este destul de atipic, pentru că nu intră într-o serie de derivare productivă: pare rezultatul unei contaminări sau al unei creații ad-hoc de la adjectivul sau de la substantivul greu.

De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.

Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.

Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.

Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.