„Basc” și „bască”

Publicat în Dilema Veche nr. 1004 din 6 – 12 iulie 2023
„Cu bule“ jpeg

Oscilația între formele basc și bască e veche. Mai multe substantive împrumutate în perioada modernă au ezitat între adaptarea lor ca neutre sau ca feminine; uneori, formele s-au specializat semantic (grup și grupă, program și programă); alteori, una dintre ele s-a impus, înlăturînd-o treptat pe cealaltă (sistem, față de mai vechiul sistemă). Ca denumire a unui obiect vestimentar, basc și bască sînt adjective substantivizate provenite din sintagma franceză béret basque, „beretă bască” (beretă specifică portului tradițional al bascilor). În franceză, béret e masculin; în română, forma neutră beret e învechită, impunîndu-se (poate și sub influența italienescului berretta) femininul beretă. Raportarea la beretă (intrat mai devreme în limbă, atestat la Caragiale) explică răspîndirea în română a formei feminine bască: „un om (...) cu o beretă-bască în cap, ca artiștii de cinema în vacanță” (Revista Fundațiilor Regale, 1941). Dicționarele noastre generale au ezitat între bască (la plural, băști) și basc (cu pluralul bascuri): cele mai multe au ales ca formă de bază femininul bască, repartizînd pe basc în rolul de simplă variantă. Așa au procedat Dicționarul limbii române literare contemporane (1955-1957), Dicționarul limbii române moderne (1958), Micul dicționar academic (2000), Noul dicționar universal (2006), Dicționarul explicativ ilustrat (2007). În primele ediții din Dicționarul explicativ (DEX, 1975) și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM, 1982), forma de bază era tot bască; lucrurile s-au schimbat după ce ediția a doua din DOOM (2005) a preferat forma basc, cu femininul ca simplă variantă. Ultima ediție a DOOM (2021) a produs o schimbare radicală, eliminînd cu totul varianta bască.

Preferința normativă pentru basc a fost probabil motivată de etimologie, de raportarea la forma masculină a sintagmei în franceză. În uzul curent, bască mi se pare în continuare mult mai frecvent (dar dovezile statistice sînt greu de adus, din cauza omonimiei cu denumirea etnică basc și cu numele limbii – bască). Atestările celor două forme cu sensul „beretă” datează din perioada interbelică, atunci cînd tipul de acoperămînt al capului a devenit tot mai popular, nu doar în costumul militar, ci și în moda masculină și în cea feminină. Precizarea din dicționarul lui A. Scriban (1939), după care bască era „nou nume al beretei după războiu mondial”, este convergentă cu informațiile din Wikipedia (versiunea engleză, articolul beret), care arată că „în moda occidentală, bereta (bască) a fost purtată de bărbați și femei începînd din anii 1920”.

Într-o istorie culturală a obiectelor vestimentare și a conotațiilor acestora, basca (sau bascul) a traversat mai multe transformări simbolice. Într-o perioadă de început, ilustra, în opoziție cu pălăria, fascinația, dar și excesele modei. Purtarea ei pe-o ureche era recomandată de revistele mondene – „Ea nu uită niciodată că e femeie! De sub bascul ei, se poate vedea întotdeauna o buclă aranjată ştrengăreşte” (Ilustrațiunea română, 1934) –, dar îl putea irita pe un jurnalist mai conservator: „În ultimul timp înlocuirea pălăriilor prin băști mi s-a părut naturală (...). Ceea ce încă mă revoltă este unghiul de 90 grade ce-l face basca la doamne” (Opinia, 1934). În același timp, ca parte a costumului străjeresc, basca era integrată în retorica politică, în discursurile de ceremonie: „Curați în gând și în fapte să fie sufletul vostru, ca basca albă pe care o purtați cu vrednicie” (Opinia, 1938), „basca simbolizează curățenia sufletului vostru tineresc, alb ca zăpada, alb ca lumina” (România, 1939). În epocă, purtarea băștii se asocia (la băieți și la bărbați) și cu schimbarea formelor de salut: „străjerii nu mai poartă pălărie sau șapcă, ci bască. Cum poți scoate repede basca de pe cap și cum să saluți cu ea?” (Dimineața copiilor, 1938).

De la început, basca era un indiciu al stilului sportiv sau artistic, nonconformist: „pictorul şi-a tras şi mai tare bascul pe sprînceană” (Foaia românească, 1959); „Tata e tot voinic, cu părul lui alb scăpat de sub bascul larg de artist aşezat cochet” (Iașul literar, 1961); fotografiile păstrează amintirea bascului lui Arghezi sau a celui purtat de Noica: „Dar Noica, silueta sa longilină, bascul care îi dădea un aer semeţ?” (Adrian Popescu, în România literară, nr. 10, 2004).

După război, tot în opoziție cu pălăria, basca era un simbol și un accesoriu obligatoriu al ținutei muncitorești: „își pleacă privirile pe basca neagră decolorată, basca oricărui lăcătuș care se respectă” (Gazeta literară, 1960); „îmbrăcat tot în salopetă, cu bascul pe cap” (Teatrul, 1979). Basca muncitorească nu mai este purtată pe-o ureche, ștrengărește: „Mîtcă şi-a tras bascul pe ochi, şi-a aranjat ochelarii, şi-a tras pe mîini mănuşile de azbest” (Flacăra, 1956).

Cum se vede din aceste exemple, basc și bască au alternat de la bun început, fără diferențe stabile de sens. Fiind mai răspîndită, forma bască a intrat și în expresii colocvial-argotice, de obicei ca substitut eufemistic al altor cuvinte, de exemplu într-o construcție de superlativ glumeț – „Eu am făcut o ciorbă de varză, de-ți bați copiii cu basca” (facebook.com) – și mai ales într-una dintre variantele de exprimare a indiferenței sfidătoare: a durea la bască sau în bască (expresii apropiate fonetic de a durea la bascheți, echivalente cu a durea în cot etc.): „îi doare la bască de clienți!” (bzi.ro); „«Mă doare la bască!»” – D., răspuns pentru T. după ce a fost acuzat direct” (playsport.ro); „îl doare la bască de mască! Pentru el regulile nu se aplică” (bzi.ro).

Observațiile de mai sus sînt o pledoarie pentru păstrarea în dicționare, ca variantă literară, a formei feminine bască, dar și o invitație la explorarea istoriei culturale a băștii.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.