Constantin RUDNIŢCHI

Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?

Managerii și antreprenorii își doresc ca o creștere a fiscalității să fie însoțită de reducerea cheltuielilor bugetare

Cît de mulți bani vor trebui să primească fermierii de la state pentru a fi mulțumiți?

În general, obiectivele reformelor au devenit tot mai neclare pentru politicienii care vorbesc despre ele.

Mesajul ministrului argentinian al Economiei este tranșant.

Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.

Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Foarte rar se întîmplă, și doar în cazul unor derapaje majore, ca firmele să oprească pentru o scurtă perioadă campaniile publicitare la un post TV sau altul.

Inflația din ultimii ani nu are intensitatea celei din anii ’90, dar, fără îndoială, afectează puterea sutei de lei.

Uniunea Europeană se pregătește de alegerile parlamentare din Polonia.

S-a spus de nenumărate ori că există două Românii.

Momentul adevărului va fi, însă, anul viitor.

Dacă politicienii nu vor face, din nou, nimic, oamenii vor fi obligați să facă.

În următoarele luni vom vedea rezultatele pachetului fiscal guvernamental, mai exact cît de mult se va „jumuli găina oamenilor de afaceri”

„Dosarul Nigel Farage” era, din punct de vedere economic, simplu și clar.

România se află în cea mai ciudată situație din ultimele trei decenii.

În preț se strîng toate bunele și relele unei piețe.

Este o temă care probabil nu îl preocupă prea mult pe Marcel Ciolacu, dar care este un subiect de reflecție pentru cetățenii români responsabili.

Cum a fost cazul unui angajat din comerț, care vindea vinuri și care a fost condamnat nici mai mult, nici mai puțin decît la moarte.

În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor

Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.

Subiectul reorganizării teritoriale s-a redeschis.

Producătorii agricoli europeni nu pot arunca toate relele din piață asupra Ucrainei.

Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.

În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.

S-a spus apoi că Uniunea Europeană discriminează România acordînd subvenții mai mici pentru agricultură decît cele plătite pentru unele state vestice.

Este clar că Uniunea Europeană își reduce nivelul de achiziții de țiței din Rusia, la fel cum a făcut-o și cu gazele naturale.

Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.

Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

În economie, progresismul și conservatorismul se declină în feluri diferite.

Cu alte cuvinte, dacă ar fi să luăm în serios ideea revenirii Petrom la stat, costurile presupuse de această tranzacție ar fi egale cu cele ale construirii unei autostrăzi.

România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.

Se va mai retrage statul din economie după ce crizele vor trece?

Desigur, planurile lui Musk sînt mari și el nu se sperie de dificultățile care apar la început.

În funcție de cum va evolua războiul din Ucraina, economia se va schimba sau, mai exact, își va putea schimba polii de producție și aprovizionare.

„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.

Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?

Este foarte simplu astăzi să încerci să capitalizezi la nivel politic oferind așa-zise soluții populiste sau naționaliste.

De aceea, este nevoie de responsabilitate atît din partea contribuabililor, cît și din cea a instituțiilor financiare. Cu atît mai mult cu cît, în România, fondurile de pensii administrate privat parcă ar sta ca „un os în gît” pentru unii politicieni.

Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.

Este un nonsens economic.

Printre criteriile de mediu, investitorii pot să ia în calcul, de exemplu, nivelul de emisii de carbon aferent activității companiei și modul în care acest indicator a evoluat în timp.

Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.

Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.

Războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale au schimbat geografia comerțului mondial.

În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.

Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.

Ordonanța a stîrnit emoție plecînd de la faptul că serviciile speciale sînt implicate în procesul de luare a deciziei

Aplicarea sancțiunilor economice a avut ca efect o devalorizare accentuată a rublei în raport cu dolarul.

Lecția pe care ne-o dă războiul din Ucraina este aceea că nu are rost să investești într-o țară lipsită de democrație.