Cine se teme de dezbaterile pe teme de mediu sau pe subiectul „cancel culture”

Publicat în Dilema Veche nr. 953 din 14 – 20 iulie 2022
image

Stuart Kirk este un nume necunoscut publicului larg. Pînă în luna mai a.c., Kirk, șeful companiei de management al activelor la banca HSBC, era cunoscut doar între profesioniști. În urmă cu două luni, la o conferință organizată de publicația britanică Financial Times, Kirk a avut o prezentare care a stîrnit dezbateri intense. Cu ocazia respectivului eveniment, directorul de investiții al HSBC Asset Management a afirmat că autoritățile de reglementare exagerează riscurile financiare ale schimbărilor climatice. Nu doar atît. Criticii săi spun că a împrumutat cîteva dintre temele mult „vînturate” de cei sceptici față de efectele schimbărilor climatice.

În discursul din luna mai intitulat „De ce investitorii nu ar trebui să își facă griji cu privire la riscul climatic”, Kirk a spus: „Ce contează dacă Miami va fi peste 100 de ani la șase metri sub apă? Amsterdam a fost sub apă de secole și este un loc foarte frumos. Ne vom adapta”. Ideile lui au fost rapid criticate de o serie de specialiști în domeniul mediului și de public. Kirk a fost acuzat că a adus argumente pentru care nu era în cunoștință de cauză, că a avut chiar o atitudine arogantă și că prin speech-ul său a vrut cu tot dinadinsul să atragă atenția mass-media.

Ceea ce s-a și întîmplat. Ideile lui Stuart Kirk au fost preluate de mass-media internațională, valul de controverse a crescut rapid și angajatorul, banca HSBC, a decis să îl suspende din funcție. În pofida faptului că, din cîte se înțelege, discursul său fusese validat intern, banca s-a dezis rapid de șeful investițiilor. Președintele HSBC a explicat că ideile prezentate de Kirk la conferință sînt incompatibile cu strategia instituției, care își propune să fie prima bancă din lume care susține economia mondială în tranziția către zero emisii net.

Cînd scandalul părea că intră în uitare, săptămîna trecută, directorul de investiții al HSBC Asset Management și-a anunțat demisia. Acesta a ieșit de pe scena bancară scriind un comunicat tranșant. Astfel, fostul director arată că „banca m-a tratat în așa fel încît să înțeleg că poziția mea nu mai este sustenabilă”. În comunicatul în care își anunță demisia ex-directorul băncii denunță și „cancel culture”, despre care spune că „distruge bogăția și progresul”. 

Sînt doar niște opinii. Sînt ele atît de „subversive” încît să deranjeze într-atît de mult încît să impună plecarea din companie a celui care a formulat ideile? Greu de spus. Ideile enunțate de Stuart Kirk sînt poate mai puțin dezbătute în așa-numita media tradițională. Ele sînt, însă, intens vehiculate, pînă la a atinge teoriile conspirației, pe rețelele sociale. Se poate spune că problema există și, oricît s-ar încerca „ascunderea sub preș”, tema va reapărea.

Este posibil ca abordarea lui Stuart Kirk (atunci cînd spune că previziunile sumbre din trecut nu s-au adeverit niciodată) să fie naivă, fără să se bazeze pe studii serioase, așa după cum arată contestatarii săi. Este posibil ca fostul director să fie avid după imagine publică, să urmărească declarațiile puternice, cu impact asupra publicului, dar într-un loc are dreptate, și anume cînd cere un dialog deschis pe aceste teme.  

„Investițiile sînt dificile, salvarea planetei, de asemenea. Părerile pe cele două subiecte diferă, dar cea mai bună șansă de succes este dezbaterea deschisă și sinceră și onestă. Dacă marile companii cred în diversitatea de opinii, ele trebuie să îi lase pe oameni să își spună cuvîntul”, afirmă Kirk.

Și pentru a da „apă la moară” criticilor lui, Kirk arată în comunicatul în care anunță demisia că nu renunță la gestiunea activelor și că a găsit oameni cu care împărtășește idei similare și va lansa o clasă de active total nouă, cu idei de investiții sustenabile. Ceea ce arată că, indiferent de ideile exprimate, Stuart Kirk are nevoie de expunere publică pe care o poate obține cu declarații explozive. Dar dezbaterile pe tema schimbărilor climatice, a implicării sociale, a noilor curente din societate, inclusiv așa-numita „cancel culture”, trebuie să aibă loc.  

Într-un context mai larg, discuția pleacă de la un nou concept, numit ESG. Conform acestei viziuni, investițiile ar trebui să țină cont de mediu, de respectul pentru societate și de buna guvernare corporatistă. Aceste obiective au devenit centrale pentru investitori.

Au trecut 20 de ani de cînd vorbim despre responsabilitatea socială a companiilor (CSR), o idee care a cerut companiilor să fie atente nu doar la cîți bani cîștigă, ci și la cum cîștigă banii. În ultimii ani, CSR s-a transformat în ESG, adică mediu, social și guvernanță. Criteriile ESG se referă la indicatori care, adăugați la cei financiari, îi ajută pe investitori să înțeleagă dacă doresc să își plaseze banii în activitatea unei companii.

Printre criteriile de mediu, investitorii pot să ia în calcul, de exemplu, nivelul de emisii de carbon aferent activității companiei și modul în care acest indicator a evoluat în timp. Pe latura socială, se pot avea în vedere criterii precum comportamentul companiei față de angajați, cum ar fi numărul accidentelor de muncă sau egalitatea de gen. În ceea ce privește guvernanța, indicatorii care pot fi luați ca reper sînt beneficiile încasate de conducerea executivă sau independența Consiliului de Administrație al companiei față de zona executivă.

Nu sînt mofturi. Orientarea către standardele ESG vine după ce opinia publică și investitorii sînt tot mai interesați și tot mai sensibili la teme precum respectul pentru mediu sau lupta cu schimbările climatice. Este bine, doar că dezbaterile sînt totdeauna utile.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: flickr (public domain)

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.