Misterele bugetare

Publicat în Dilema Veche nr. 1024 din 23 noiembrie – 29 noiembrie 2023
image png

Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație. „Discreție” este un termen elegant care vrea să arate că multe dintre beneficiile sau chiar privilegiile pe care le-a obținut sistemul public au fost ferite de ochii indiscreți al opiniei publice și ai mediului economic.

Desigur, legile prin care s-au reglementat „rentele” din sistemul bugetar nu au fost secrete, dar fie au ajuns în atenția opiniei publice foarte tîrziu, fie legislația era atît de complicată încît era greu de descifrat de cei care nu sînt experți. 

Un exemplu în acest sens a fost chiar legea de salarizare unitară, care este plină de coeficienți, de creșteri anuale, astfel încît era dificil de calculat salariul unui profesor sau al unui medic în următorii ani de la aplicarea legii. Ca să nu mai vorbim despre faptul că astăzi, cînd se discută despre o nouă lege de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, nu știm dacă vechea lege a fost complet aplicată și care au fost efectele ei asupra sistemului de salarizare. 

Un fel de „omertà”, o lege a tăcerii, a însoțit multe dintre beneficiile primite de bugetari. Nu este vorba despre legi, ci despre ordine de ministru, despre hotărîri de guvern și despre un fel înțelegere prin care miniștrii, directorii, funcționarii sau liderii de sindicat nu au vorbit deloc public despre avantajele de toate felurile pe care le-au cîștigat angajații din sectorul bugetar.

De exemplu, dezbaterile despre pensiile speciale au început în spațiul public la aproape un deceniu după ce legislația era adoptată și aplicată. Tîrziu, pentru că o dezbatere publică la cîțiva ani după aplicarea unor legi este tardivă: beneficiarii s-au obișnuit cu prevederile legale, chiar dacă sînt mult prea favorabile în raport cu restul populației, și sînt convinși că li se cuvin. Cu cît o legislație care oferă facilități se aplică mai mult timp, cu atît este mai greu să fie retrasă sau modificată. Este cazul nu doar cu pensiile speciale, ci și în ceea ce privește facilitățile fiscale pentru salarii primite de sectorul de tehnologia informației. 

De asemenea, la nivel public nu sînt foarte clare indemnizațiile de toate felurile pe care le încasează diverse categorii de angajați bugetari, precum polițiștii, militarii sau profesorii. Există indemnizație pentru hrană, pentru haine sau pentru transport, iar în cazul anumitor funcții statul plătește chiria (dacă funcționarul lucrează în alt oraș decît în cel de domiciliu) și chiar oferă o sumă pentru serviciul de curățenie a locuinței. 

Pot părea amănunte, dar opinia publică românească nu are un „tablou de bord” al tuturor facilităților pe care le primește un angajat al statului. Este nevoie de transparență, pentru că de cele mai multe cînd sînt nemulțumiri salariale ale unei categorii profesionale se fac publice doar salariile, nu și beneficiile extrasalariale. 

A fost nevoie de ani de zile pentru a descoperi paleta largă de beneficii care s-a dezvoltat în legislație în favoarea funcționarilor statului. Astfel, am aflat de sporul pentru praf, sporul pentru antenă, cel pentru folosirea calculatorului sau cel pentru doctorat. Este, însă, foarte posibil să nu știm toate sporurile care există în sistemul administrației centrale și locale sau, pînă să facem inventarul, este posibil să apară altele noi. 

Sistemul sporurilor este dinamic și s-ar părea că nimeni nu poate lupta cu dorința bugetarilor de a-și crește veniturile, în sensul că încă de acum șapte-opt ani, cînd se discutau principiile legii de salarizare unitară, se promitea reducerea numărului de sporuri și înglobarea lor în salariu. Rezultatele au fost modeste. 

Trebuie spus că în sectorul privat nu se utilizează sporurile salariale. Sistemul este mult mai simplu, și anume la salariu se adaugă o serie de beneficii extrasalariale cum ar fi tichete de masă, abonamente sau asigurări medicale, de obicei produse financiare care au atașate deductibilități fiscale acordate companiei. Pachetul salarial este negociat cu angajatul sau, dacă există în firmă, cu sindicatul. Este, după cum se poate vedea, o diferență mare între sectorul public și cel privat. 

Zona bugetară nu încetează să ne surprindă. Cu fiecare ocazie mai aflăm cîte ceva nou, așa cum, recent, adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență a scos la iveală că șefii instituțiilor publice au acordat creșteri suplimentare față de legislația specifică în cazul unor drepturi salariale, adică indemnizații, sporuri sau prime. Expunerea de motive a ordonanței nu precizează nici instituțiile în care s-au făcut aceste creșteri de venituri, nici sumele totale, dar se arată că banii acordați în acest mod și neplătiți pot să pună în dificultate cheltuielile bugetare curente. Ceea ce înseamnă că sumele sînt mari, probabil, între cîteva sute de milioane și cîteva miliarde de lei. Bineînțeles, Guvernul ar trebui să facă precizări atît asupra sumelor totale restante, cît și referitor la instituțiile statului în care au avut loc astfel de creșteri ale drepturilor salariale.

Imaginația funcționarilor publici în materie de creștere a propriilor venituri este debordantă. Nu știm niciodată ce am mai putea afla despre felul în care salariile, indemnizațiile, sporurile sau pensiile speciale au crescut sau vor crește. Este încă un motiv pentru cei care plătesc taxe, impozite și contribuții sociale din mediul privat să fie nemulțumiți.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

umbrela aur  profimedia(2) jpg
Această umbrelă costă 1.345.000$! A fost realizată din aur
Într-o lume în care luxul depășește orice limite, designerul britanic Debbie Wingham a făcut senzație, colaborând cu brandul de umbrele de lux Il Marchesato pentru a crea cea mai scumpă umbrelă parasolară din lume, evaluată la uimitoarea sumă de 1.345.000 de dolari.
Nicusor Dan   Ceremonie militara la Mormantul Ostasului Necunoscut  29 mai 2025  Foto Inquam Photos   George Calin (5) jpg
Ce poate învăța Nicușor Dan de la Iliescu, Băsescu și Iohannis: „Trebuie să jongleze cu rețeaua care controlează România din umbră”
Analistul politic Cristian Hrițuc a trecut în revistă cum au luptat președinții României, de la Iliescu și până la Iohannis, cu sistemul în încercările lor de a reforma țara și a sumarizat lecțiile care se pot desprinde pentru Nicușor Dan din aceste experiențe.
Criza economica - declin - scadere FOTO 123 RF
Economist: Înăsprirea fiscală poate duce România într-o criză economică reală. Care sunt alternativele
Într-un moment în care România se confruntă cu presiuni bugetare tot mai intense, iar discuțiile privind creșterea taxelor capătă din ce în ce mai multă amploare, mediul de afaceri trage un semnal de alarmă, avertizând că înăsprirea fiscală poate duce România într-o criză economică reală.
Rustem Umerov FOTO EPA EFE jpg
Remanieri în linia întâi. Zelenski pregătește schimbări-cheie în Ministerul Apărării și în diplomația ucraineană
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat un nou val de schimbări în conducerea instituțiilor-cheie ale statului, cu accent pe corpul diplomatic și structurile de securitate.
mancare de tip fast food jpg
Strămoșii sandvișului. Ce mâncau oamenii grăbiți în Antichitate
Mâncarea stradală sau fast-food-ul pare o invenție recentă. Istoria mâncării preparate și servite pe loc indică începuturile sale prin secolul al XIX lea sau cel mai devreme în secolul al XVIII lea, cu celebrul Sandwich. Descoperirile arheologice spun însă o cu totul altă poveste.
Avion F-35 Lightning FOTO EPA-EFE
China dezvoltă prima tehnologie de război electronic cu 6G: Sistemul ar fi capabil să anihileze radarele avioanelor F-35 în câteva secunde
În plină competiție tehnologică globală, China anunță o realizare care ridică semne de întrebare în capitalele occidentale.
Supă cu ciuperci și bulgur jpg
Rețeta tradițională din Moldova de care te vei îndrăgosti de la prima lingură. Cum se face borșul cu ciuperci
Este o rețetă simplă, delicioasă și care poate fi gata în mai puțin de o oră! Acest preparat delicios este tradițional în zona Moldovei și vă veți îndrăgosti de el de la prima înghițitură! Este vorba despre borșul cu ciuperci, o mâncare simplă și perfectă pentru zilele de vară.
Conventurile din inima Romei oferă cazări accesibile pelerinilor și turiștilor Colaj DMS
Provocări și îngrijorări legate de călătorii. Cum își planifică românii cheltuielile de vacanță
Anul acesta, 32% dintre români intenționează să-și petreacă vacanțele în străinătate, cele mai populare destinații fiind Grecia, Italia și Spania. Cei mai mulți dintre ei sunt atraşi de inedit şi de provocări care să îi scoată din zona de confort.
Sistem HIMARS FOTO Profimedia
De ce nu poate Europa să reducă dependența de armele americane „peste noapte”?
Europa are tot ce-i trebuie pentru a-și produce propriile arme de ultimă generație — de la inginerie și capacități industriale, până la resurse financiare.