Misterele bugetare

Publicat în Dilema Veche nr. 1024 din 23 noiembrie – 29 noiembrie 2023
image png

Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație. „Discreție” este un termen elegant care vrea să arate că multe dintre beneficiile sau chiar privilegiile pe care le-a obținut sistemul public au fost ferite de ochii indiscreți al opiniei publice și ai mediului economic.

Desigur, legile prin care s-au reglementat „rentele” din sistemul bugetar nu au fost secrete, dar fie au ajuns în atenția opiniei publice foarte tîrziu, fie legislația era atît de complicată încît era greu de descifrat de cei care nu sînt experți. 

Un exemplu în acest sens a fost chiar legea de salarizare unitară, care este plină de coeficienți, de creșteri anuale, astfel încît era dificil de calculat salariul unui profesor sau al unui medic în următorii ani de la aplicarea legii. Ca să nu mai vorbim despre faptul că astăzi, cînd se discută despre o nouă lege de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, nu știm dacă vechea lege a fost complet aplicată și care au fost efectele ei asupra sistemului de salarizare. 

Un fel de „omertà”, o lege a tăcerii, a însoțit multe dintre beneficiile primite de bugetari. Nu este vorba despre legi, ci despre ordine de ministru, despre hotărîri de guvern și despre un fel înțelegere prin care miniștrii, directorii, funcționarii sau liderii de sindicat nu au vorbit deloc public despre avantajele de toate felurile pe care le-au cîștigat angajații din sectorul bugetar.

De exemplu, dezbaterile despre pensiile speciale au început în spațiul public la aproape un deceniu după ce legislația era adoptată și aplicată. Tîrziu, pentru că o dezbatere publică la cîțiva ani după aplicarea unor legi este tardivă: beneficiarii s-au obișnuit cu prevederile legale, chiar dacă sînt mult prea favorabile în raport cu restul populației, și sînt convinși că li se cuvin. Cu cît o legislație care oferă facilități se aplică mai mult timp, cu atît este mai greu să fie retrasă sau modificată. Este cazul nu doar cu pensiile speciale, ci și în ceea ce privește facilitățile fiscale pentru salarii primite de sectorul de tehnologia informației. 

De asemenea, la nivel public nu sînt foarte clare indemnizațiile de toate felurile pe care le încasează diverse categorii de angajați bugetari, precum polițiștii, militarii sau profesorii. Există indemnizație pentru hrană, pentru haine sau pentru transport, iar în cazul anumitor funcții statul plătește chiria (dacă funcționarul lucrează în alt oraș decît în cel de domiciliu) și chiar oferă o sumă pentru serviciul de curățenie a locuinței. 

Pot părea amănunte, dar opinia publică românească nu are un „tablou de bord” al tuturor facilităților pe care le primește un angajat al statului. Este nevoie de transparență, pentru că de cele mai multe cînd sînt nemulțumiri salariale ale unei categorii profesionale se fac publice doar salariile, nu și beneficiile extrasalariale. 

A fost nevoie de ani de zile pentru a descoperi paleta largă de beneficii care s-a dezvoltat în legislație în favoarea funcționarilor statului. Astfel, am aflat de sporul pentru praf, sporul pentru antenă, cel pentru folosirea calculatorului sau cel pentru doctorat. Este, însă, foarte posibil să nu știm toate sporurile care există în sistemul administrației centrale și locale sau, pînă să facem inventarul, este posibil să apară altele noi. 

Sistemul sporurilor este dinamic și s-ar părea că nimeni nu poate lupta cu dorința bugetarilor de a-și crește veniturile, în sensul că încă de acum șapte-opt ani, cînd se discutau principiile legii de salarizare unitară, se promitea reducerea numărului de sporuri și înglobarea lor în salariu. Rezultatele au fost modeste. 

Trebuie spus că în sectorul privat nu se utilizează sporurile salariale. Sistemul este mult mai simplu, și anume la salariu se adaugă o serie de beneficii extrasalariale cum ar fi tichete de masă, abonamente sau asigurări medicale, de obicei produse financiare care au atașate deductibilități fiscale acordate companiei. Pachetul salarial este negociat cu angajatul sau, dacă există în firmă, cu sindicatul. Este, după cum se poate vedea, o diferență mare între sectorul public și cel privat. 

Zona bugetară nu încetează să ne surprindă. Cu fiecare ocazie mai aflăm cîte ceva nou, așa cum, recent, adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență a scos la iveală că șefii instituțiilor publice au acordat creșteri suplimentare față de legislația specifică în cazul unor drepturi salariale, adică indemnizații, sporuri sau prime. Expunerea de motive a ordonanței nu precizează nici instituțiile în care s-au făcut aceste creșteri de venituri, nici sumele totale, dar se arată că banii acordați în acest mod și neplătiți pot să pună în dificultate cheltuielile bugetare curente. Ceea ce înseamnă că sumele sînt mari, probabil, între cîteva sute de milioane și cîteva miliarde de lei. Bineînțeles, Guvernul ar trebui să facă precizări atît asupra sumelor totale restante, cît și referitor la instituțiile statului în care au avut loc astfel de creșteri ale drepturilor salariale.

Imaginația funcționarilor publici în materie de creștere a propriilor venituri este debordantă. Nu știm niciodată ce am mai putea afla despre felul în care salariile, indemnizațiile, sporurile sau pensiile speciale au crescut sau vor crește. Este încă un motiv pentru cei care plătesc taxe, impozite și contribuții sociale din mediul privat să fie nemulțumiți.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png
image png
Vechiul și noul Predeal
Pînă una-alta, în ciuda prețurilor la schi, stațiunea continuă să fie una foarte populară
image png
Frustrările care fac AUR posibil
Presa vorbește despre despre pensii speciale, dar evită, de multe ori, stînjenită, să discute despre corupția din mediul privat și averile gigantice apărute peste noapte.
image png
„Solidaritatea este sîngele care ține în viață proiectul Uniunii Europene”
Nu este de așteptat să se înlocuiască prea curînd regula unanimității cu regula majorității pentru asemenea decizii.
image png
Memorizare vs. gîndire critică?
Uitînd, desigur, că înainte de a fi critică, gîndirea trebuie să existe.
image png
Viciile unui muzeu inexistent
Dar asta e în America, care a fost scutită de experiența comunistă.
image png
Noi sîntem români! Prin delegație
Am constata atunci că noi sîntem patrioți doar prin delegație. Români prin delegație.
image png
Winston Churchill, cu istoria-n dinți
Nu știu exact ce te-ar putea face să îți dorești să cumperi o pereche de dinți falși de-ale lui Winston Churchill.
image png
Litleboi și istoria mare
Toți s-au speriat de bomba numită Little Boy.
image png
Legit
Asemenea cuvinte rezistă uneori mai bine, dar pot fi ușor abandonate și înlocuite, odată cu schimbarea modei lingvistice.
image png
Extrageri echitabile din urna digitală
Am vorbit cu mai mulți profesori despre cum se desfășoară procesul.
p 7 jpg
Noul și vechiul Napoleon
Napoleon a intrat în istorie și sub numele de „micul caporal”.
image png
Carnavalul Veneției
O caracteristică a celor costumați din cap pînă în picioare, intrați în rolul carnavalului, cum s-ar spune, mi s-a părut a fi înălțimea.
image png
Umbra FMI. La București
Managerii și antreprenorii își doresc ca o creștere a fiscalității să fie însoțită de reducerea cheltuielilor bugetare

Adevarul.ro

image
Joburile în care românii iau mii de euro, dar nu fac nimic. „Când ne plictisim de atâta joacă ieșim și noi la o berică”
Într-o țară în care prețurile cresc de la o zi la alta, iar salariile bat de regulă pasul pe loc, există și oameni care sunt plătiți ca să nu facă absolut nimic. Sau aproape nimic, dar oricum pe salarii la care alții nici nu îndrăznesc să viseze.
image
Marele mister din istoria Moldovei. Cine a fost Margareta, întemeietoarea dinastiei din care făcea parte și Ștefan cel Mare
Una dintre cele mai importante dinastiii medievale românești, cea din care se trage și celebrul Ștefan cel Mare, a fost întemeiată de o femeie. Purta numele de Margareta Mușata, iar povestea sa este învăluită în mister. Unii bănuiesc că ar fi fost reprezentanta unui puternic clan boieresc.
image
Ce s-a ales de temuții interlopi din anii 2000. Prinși de Traian Berbeceanu, unii și-au reluat vechile obiceiuri
În anii 2000, Deva, Hunedoara și orașele din Valea Jiului erau cutremurate de un lung șir de incidente grave comise de grupări interlope violente, în fața cărora autoritățile se arătau depășite de situație ori închideau ochii.

HIstoria.ro

image
Cum a revenit Emil Racoviță în România?
La câțiva ani după revenirea din expediția de la Polul Sud, care l-a făcut celebru, viața și cariera omului de știință Emil Racoviță au luat o nouă turnură: interesul pentru organismele marine a fost înlocuit de cel pentru studiul faunei subterane.
image
Spectaculoasele grădini ale Palatului Versailles
Spectaculoasele grădini sunt situate în partea vestică a palatului și sunt alcătuite din Parcul Versailles și Grădina Versailles-ului.
image
Cetățuia Brașovului, inspectată de trei împărați ai Austriei
Cetățuia Brașovului a fost suficient de importantă încât să fie inspectată de trei împărați ai Austriei și impunătoare cât să atragă atenția reginei României, „ultima romantică a Europei”.