O lungă istorie de furt

Publicat în Dilema Veche nr. 949 din 16 – 22 iunie 2022
image

Este șocant să vedem că un război purtat după regulile secolului trecut vine și cu obiceiuri din acea perioadă. Este vorba despre furturile pe care soldații ruși și armata rusă le practică în războiul din Ucraina. Sînt multe mărturii care arată că soldații ruși nu au ezitat să fure tot ce au găsit în gospodăriile ucrainene: de la calculatoare la bunuri electrocasnice și de la mobilă la jucării. Este un obicei barbar, neașteptat pentru secolul în care trăim.

Nu sînt singurele exemple. Statul rus, prin armată, a furat, conform estimărilor unui oficial ucrainean, aproximativ 600.000 de tone de cereale de la fermierii ucraineni. Dacă privim în urmă, vom vedea că există o lungă istorie de furturi pe care Rusia sau Uniunea Sovietică le-au făcut în România. Cel mai cunoscut și dureros exemplu este tezaurul României depozitat la Moscova.

Situația tezaurului României are două teme importante. Pe de o parte, rațiunea și felul în care a fost transferat la Kremlin, pe de altă parte, demersurile făcute pentru recuperare și șansele ca tezaurul să se întoarcă la București. Deocamdată, nu putem reține decît ceea ce spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și anume că „un drept care nu este mereu afirmat cade în uitare”.

Cazul tezaurului românesc este, de fapt, cel al unui adevărat furt. „Reafirm că tezaurul BNR rămîne singurul caz în care o rezervă de aur este încredințată cu acte în regulă și cu toate garanțiile depozitarului că va fi returnată oricînd la cererea proprietarului, pentru ca ulterior aceste obligații asumate conform tuturor normelor și cutumelor internaționale să nu mai fie respectate”, declara anul trecut Mugur Isărescu.

Mai are România șanse reale să recupereze tezaurul aflat la Moscova? Pînă acum, demersurile nu au dus la nici un rezultat concret, ci doar la crearea unei comisii româno-ruse. Comisia nu a realizat nici un progres, iar, de-a lungul timpului, România și BNR au făcut diverse demersuri pe plan internațional, dar fără ca măcar o parte din tezaur să fie restituit.

Din punct de vedere juridic, România consideră că tezaurul este o creanță litigioasă asupra străinătății, iar Banca Națională pune la dispoziția autorităților române documente ce dovedesc dreptul de proprietate al României asupra bunurilor depozitate la Kremlin. Există un dosar al tezaurului aflat la Moscova care, începînd cu anul 1922 și pînă în present, a fost predat personal de fiecare guvernator succesorului său. România nu și-a pierdut speranța că va recupera, la un moment dat, tezaurul aflat la Moscova, iar istoria ne învață că mai devreme sau mai tîrziu avuția se întoarce la proprietari.

De-a lungul timpului, au existat două întrebări: cît de fundamentată a fost decizia de a transfera o parte din aurul țării la Moscova? Și în ce constă tezaurul trimis în capitala Rusiei?

image

Argumentele pentru transferul la Moscova erau destul de clare. În decembrie 1916, două treimi din teritoriul țării era sub ocupație militară străină, guvernul se mutase la Iași și acolo se afla inclusiv stocul de aur din țară. În plus, Rusia era singurul stat vecin aliat, iar cele două familii regale erau înrudite, Regina Maria fiind verișoară cu țarul Nicolae al II-lea.

În ceea ce privește conținutul tezaurului, în decembrie 1916 au fost trimise la Moscova cu trenul 1.738 de casete cu aur al Băncii Naționale plus două casete cu bijuterii ale Reginei Maria. Acolo, aurul a fost depozitat în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat la Kremlin. Valoarea totală a transportului a fost de aproximativ 322 de milioane de lei/aur.

În iulie 1917 a mai avut loc un al doilea transport care conținea nu doar aur, ci și arhive, lucrări de artă, cărți rare, manuscrise, colecții numismatice și alte valori. Întregul tezaur al României se afla sub garanția guvernului imperial al Rusiei cu privire la „siguranța transportului, a depozitării și revenirii în România”. Numai că, în ianuarie 1918, noul guvern sovietic declară că „fondul român de aur este intangibil pentru oligarhia română”. De fapt, după mai bine de 100 de ani vorbim despre un adevărat furt al tezaurului de către statul sovietic și apoi de către cel rus.

La polul opus, guvernatorul BNR a oferit recent un exemplu despre cum a tratat România rezerva de aur a Poloniei. În anul 1939, BNR a păstrat 2,7 tone de aur cu care a venit armata poloneză în România. Aurul a fost ascuns, fără nici un document, împreună cu tezaurul Băncii Naționale la mănăstirea și peștera din Tismana (județul Gorj) și a fost restituit după război, fără nici o obligație documentară.

Mai există un exemplu, despre care se vorbește mai puțin, și anume sovromurile. Contextul general a fost acela în care, după al doilea război mondial, România a fost obligată la plata unei datorii de război în valoare de 300 de milioane de dolari plus obligația de a plăti combustibilul și alimentele, ceea ce însemna aproximativ 30 de miliarde de lei pe lună, pentru un milion de soldați sovietici staționați în România.

Sovromurile erau companii mixte, româno-sovietice, prin intermediul cărora trebuia plătită datoria către URSS. Primele întreprinderi au fost înființate în august 1945, iar în total au fost 16 sovromuri, fiecare într-un domeniu de activitate: transporturi, petrol, bancar, exploatarea uraniului, a gazului natural, a lemnului, cărbunelui ș.a. Există surse istorice diferite care arată că prin sovromuri, de fapt, datoria României a fost plătită între două și zece ori mai mult, adică s-au achitat între 600 și 3 miliarde de dolari, în loc de 300 de milioane de dolari. Au fost mai multe modalități prin care s-a reușit spolierea României: capitalul părții sovietice a fost obținut din bunurile și investițiile germane din România, întreprinderile au vîndut produsele către URSS la prețuri mai mici, aferente anului 1938. De exemplu, petrolul și produsele petroliere au fost livrate la un preț cu 26% mai ieftin decît cotațiile internaționale, răscumpărarea participațiilor URSS la sovromuri a mai costat România 5,3 miliarde de lei, plătiți în perioada 1966-1975. Așadar, statul român a cunoscut metodele de jaf ale statului sovietic, continuate de cel rus. Dar furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: historia.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

horoscop octombrie jpg
Horoscop duminică, 11 mai. Două zodii se confruntă cu tensiuni în relația de cuplu, iar alți nativi au probleme de comunicare
O zodie are probleme de comunicare. Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de dumincă, 11 mai.
Pakistanul a folosit rachete FATAH în atacul de represalii asupra Indiei FOTO Captură jpg
Armele-vedetă în încleștarea dintre India și Pakistan. Primul război al dronelor între două națiuni nucleare
În cele câteva zile de încleștări, India și Pakistanul au dus și un război informațional.
Maria Constantin, foto Facebook jpg
Maria Constantin, despre retragere: „O las mai moale” Ce afacere își dorește să dezvolte
Maria Constantin (38 de ani) este o prezență activă pe scena din România. Acum, participă la multe evenimente, emisiuni și filmări, însă frumoasa cântăreață recunoaște că se gândește și la momentul în care se va retrage. Recent, ea a dezvăluit cu ce se va ocupa atunci.
pacient  foto   Shutterstock jpg
Care sunt tratamentele și intervențiile chirurgicale pe care străinii preferă să le facă în România
Turismul medical ia amploare în România. Sumele cheltuite de străini în clinicile de la noi au trecut de 20 de milioane de euro, într-un singur an, potrivit Știrilor ProTv.
canal dunare marea neagra jpg
Trupul neînsuflețit al unui bărbat a fost descoperit în Canalul Dunăre-Marea Neagră, în zona Agigea
Poliţiştii din Constanţa fac cercetări după ce cadavrul unui bărbat, în vârstă de 58 de ani, a fost descoperit în Canalul Dunăre-Marea Neagră, în zona localităţii Agigea.
Anglia, foto Shutterstock jpg
De ce pleacă românii unul câte unul din Anglia: „Mâine mă întorc acasă după 10 ani”. Motivele pentru care apreciază viața în România
Un român care a petrecut zece ani în Marea Britanie a luat decizia de a se întoarce definitiv în România, dezamăgit de evoluția societății britanice. Mesajul său, postat pe un grup de Facebook, a stârnit și alte reacții din partea altora aflați în aceeași situație.
1 shipwreck zakynthos jpeg
Destinația adorată de români, desemnată cea mai aglomerată stațiune din Europa. „E clar că s-a atins un punct de cotitură”
O insulă a fost desemnată cea mai aglomerată stațiune din Europa, în timp ce Mallorca și Parisul sunt orașele afectate de un aflux masiv de vizitatori.
cadavru remorca captura protv png
Pedeapsa primită de proxeneții care au torturat două surori în Oradea, până când una dintre ele a murit. Cazul care a șocat opinia publică
Tribunalul Bihor a pronunțat sentința pentru cei trei proxeneți acuzați de omor și tentativă de omor în cazul terifiant al celor două surori torturate în Oradea.
saltea adobestock jpg
Cum să scapi de petele încăpățânate de pe saltele. Ai tot ce îți trebuie în casă
Având în vedere că salteaua va fi acoperită mai mereu de cearșafuri, mulți dintre noi nu ne vom gândi prea mult la salteaua de dedesubt. Însă, trebuie să știm că ea se poate murdări foarte ușor, așa că va fi necesar să o curățăm destul de des!