Sperietoarea „statului paralel” și investitorii din afara Uniunii Europene

Publicat în Dilema Veche nr. 941 din 21 – 27 aprilie 2022
Sperietoarea „statului paralel” și investitorii din afara Uniunii Europene jpeg

Apariția unei ordonanțe de urgență cu privire la veto-ul pe care statul român îl poate exprima asupra investițiilor străine din afara Uniunii Europene a crescut tensiunea în opinia publică. Este un amestec de idei și opinii.

Contextul trebuie privit la nivel european. În sensul că Uniunea Europeană, înainte chiar de a începe războiul din Ucraina, a adoptat o legislație prin care statele membre pot opune un veto pentru o investiție străină, venită din afara statelor Uniunii Europene, care vizează o companie sau un sector considerat strategic. De altfel, cîteva state europene au apelat de cîteva ori, în ultimii ani, la dreptul de a bloca o investiție venită din afara Uniunii Europene.

De exemplu, în urmă cu cîțiva ani, a atras atenția preluarea unei companii germane din domeniul roboticii, Kuka, de către o firmă chineză. Firma germană avea rezultate bune într-un domeniu inovator, precum cel al robotizării producției din industria de construcții de mașini, avea cîteva brevete de invenție și s-a considerat că este o preluare a unei firme care deține know-how într-un domeniu special.

Este un caz-școală pentru o dezbatere de principii care pleacă de la cîteva întrebări și anume: într-o economie liberă pot fi blocate investiții și investitori? Care sînt sectoarele strategice ale unei economii care pot justifica refuzul unui investitor venit din afara Uniunii Europene?

Pandemia și mai ales războiul din Ucraina au adus, fiecare în felul său, argumente noi pentru ca unele investiții din afara UE să nu fie acceptate. Criza sanitară a arătat dependența pe care economia mondială o are față de unele mărfuri fabricate în China. Războiul a scos în evidență dependența Uniunii Europene în raport de aprovizionarea cu materii prime energetice din Rusia.

Mai mult, războiul din Ucraina a adus mari semne de întrebare față de felul în care va funcționa economia mondială după ce războiul din Ucraina se va opri. Este previzibil că, pentru o perioadă, vor exista două blocuri economice care nu vor coopera: cel occidental și cel răsăritean. De aceea, ideea de a filtra investițiile străine din afara Uniunii Europene este de înțeles. Sub diverse forme, Uniunea Europeană va trebui să se protejeze de intruziunea unor investiții venite din afara economiilor occidentale.

Regulamentul european în domeniu stabilește un cadru legal pentru verificarea de către statele membre a investițiilor străine directe. Respectiv, prevede ca statele membre să facă schimb de informații, precum și între acestea și Comisia Europeană. Sectoarele analizate sînt inteligența artificială, robotica, nanotehnologiile, telecomunicațiile și cele referitoare la securitatea și ordinea publică. De asemenea, sînt sub observație companiile incluse în programe de cercetare europene, precum Orizont 2020 sau Galileo.

După cum se poate observa, Uniunea Europeană este atentă la domeniile de vîrf, precum cele din sectoarele inovatoare. În același timp, investițiile din afara UE în firme care au fost finanțate cu fonduri europene pentru cercetare vor fi blocate. O abordare logică, dacă ne gîndim că firmele din domeniul cercetării-dezvoltării sînt un subiect aparte pentru toate economiile din lume.

România a adoptat legislația europeană, dar ordonanța a stîrnit emoție plecînd de la faptul că serviciile speciale sînt implicate în procesul de luare a deciziei. Obsesia „statului paralel” încă bîntuie în România.

De fapt, serviciile speciale nu trebuie decît să își facă treaba. Adică să pună la dispoziția unei comisii informații pe baza cărora se poate lua decizia de a aproba sau nu o investiție străină, din afara UE. Ofițerii români din serviciile speciale sînt plătiți pentru a obține informații, deci ele trebuie utilizate. Interpretarea că serviciile de informații vor decide investițiile străine în România este exagerată. În ultimă instanță, reprezentanții serviciilor speciale nu au drept de vot în cadrul comisiei de avizare, ci, pur și simplu, oferă un raport consultativ.

Adevărata problemă nu este aceea că serviciile vor abuza de decizia de a bloca investitori din afara UE, ci faptul că România are foarte puține companii în domenii considerate strategice la nivel european. Cu alte cuvinte, înainte de a ne face probleme că serviciile avizează investițiile, ar trebui să ne întrebăm cîte investiții străine ar putea fi interesate să vină în sectoare inovatoare. Răspunsul este că sînt foarte puține firme sau domenii care ar putea fi considerate strategice pentru România și Uniunea Europeană.

Așadar, pînă să ne îngrijorăm că serviciile de informații vor avea un cuvînt important de spus în blocarea investițiilor străine non-UE, ar trebui să ne întrebăm dacă România este o țintă interesantă pentru investitori. Analiza economiei locale, cu o valoare adăugată redusă, energointensivă, cu randamente mai mici decît media europeană, arată că România nu are domenii de vîrf. În acest caz, discuția pe tema blocării investițiilor ar trebui să fie mai degrabă concentrată pe absența unor sectoare inovatoare în economia românească decît pe cine avizează și cine oferă informații cu privire la investitorii din afara UE. Pînă să ne punem problema cum blocăm investitorii să vedem adevărul că în România sînt puține sectoare și companii inovatoare.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.