Cum am devenit atît de eurosceptici

Publicat în Dilema Veche nr. 986 din 2 martie – 8 martie 2023
image

V-aduceți aminte? În urmă cu mai mulți ani, am dat vina pe europeni că ne obligă să ne asomăm porcii și nu ne mai lasă să îi ucidem în stilul nostru clasic, înfigîndu-le un cuțit în beregată.

Au urmat altele. S-a spus că Vestul ademenește forța de muncă din România, fără să se adauge că românii au plecat la muncă în străinătate de bunăvoie și nesiliți de nimeni sau poate doar din dorința legitimă de a cîștiga mai mulți bani decît în România. Bineînțeles că migrația forței de muncă a fost urmată de adevărate drame personale, pentru că familiile de români au fost separate, pentru că angajatorii români au rămas în criză de lucrători, dar, în ultimă instanță, decizia de a pleca din țară a fost una cît se poate de personală. În această materie, România și Uniunea Europeană nu au făcut decît să respecte un principiu fundamental, și anume libertatea de mișcare a forței de muncă.

S-a spus apoi că Uniunea Europeană discriminează România acordînd subvenții mai mici pentru agricultură decît cele plătite pentru unele state vestice. Este adevărat, dar s-a uitat să se mai spună că nivelul subvențiilor a fost calculat la intrarea în Uniunea Europeană în funcție de performanțele agriculturii românești. În plus, nimeni nu calculează că pentru agricultura românească subvențiile directe plus cele acordate prin programele de dezvoltare rurală ajung să totalizeze cît sumele primite de către fermierii din Europa de Vest.

S-a afirmat că investitorii europeni au venit în România pentru a pune mîna pe cele mai bune companii locale, pentru a le exploata și a scoate profit. S-a omis să se mai spună că România a ales metodele de privatizare (spre deosebire de Polonia care a vîndut pe Bursă participații minoritare la companiile de stat, România a preferat să vîndă pachete majoritare de acțiuni prin negociere directă). De asemenea, s-a vorbit prea puțin despre know-how-ul cu care au venit în România marile companii occidentale, despre locurile de muncă bine plătite și despre taxele și impozitele strînse și achitate către bugetele de stat. În schimb, au curs acuzații nedovedite referitoare la scoaterea din țară a unor profituri neimpozitate. Fără să se spună că statul român are la dispoziție legislație adecvată și toate instituțiile, de la ANAF la Oficiul împotriva spălării banilor, pentru a dovedi eventuale practici fiscale incorecte ale unor investitori străini.

Uniunea Europeană a fost comparată cu fosta Uniune Sovietică. Dintre toate, aceasta este cea mai dureroasă afirmație pentru că URSS a adus dictatura comunistă, în timp ce Uniunea Europeană consolidează valorile statului de drept și ale democrației. Se insinuează astfel că Uniunea Europeană ia decizii de la centru, fără să țină cont de statele membre. Este fals! Mecanismele democratice funcționează, instituțiile europene funcționează, punctele de vedere ale statelor membre și ale publicului sînt auzite la Bruxelles și la Strasbourg, iar cel mai bine demonstrează acest lucru Polonia și chiar Ungaria.

Este greu de înțeles. Românii vor ca decizia să se ia în țară, dar atunci cînd acest lucru se întîmplă, cum ar fi de exemplu Planul Național Strategic din sectorul agricol, sînt nemulțumiți de sumele alocate și de felul în care a fost construit. De fapt, românilor le place să primească bani europeni, dar cred că acest lucru li se cuvine și că nu trebuie să dea socoteală pentru fondurile încasate. Exemplul cel mai recent în acest sens este Planul Național de Redresare și Reziliență, acolo unde vrem să schimbăm o parte din reformele asumate, dar să ne rămînă banii din program.

S-a spus că România plătește mai mult decît primește de la Uniunea Europeană. Este complet greșit și, din acest punct de vedere, doar simpla alăturare a cifrelor este edificatoare. România a primit mult mai mulți bani, prin fonduri europene, decît contribuția pe care a plătit-o anual. Că o parte din banii europeni s-au cheltuit pe tehnologie, bunuri sau servicii venite din Uniunea Europeană este o altă discuție și ea privește nivelul de dezvoltare al industriei și economiei românești.

S-a afirmat că importurile europene îi „otrăvesc” pe consumatorii români. Sau, mai „soft”, că firmele multinaționale aplică un tratament de dublu standard unor produse alimentare vîndute pe piețele din Estul Europei față de aceleași mărfuri comercializate în Vest. Explicația companiilor este că adaptează rețetele produselor în funcție de gusturile consumatorilor de pe diferite piețe. Cine să mai audă, însă, și răspunsul firmelor.

Uniunea Europeană este, totuși, bună la ceva. Ea este perfectă pe post de „manta de vreme rea” pentru politicienii români. Reformele pe care ei se tem să le înceapă din motive electorale sînt impuse de la Bruxelles. Deciziile greșite ale politicienilor români sau lipsite de fundamentare sînt aruncate în „cîrca” Uniunii Europene.

Pentru o parte dintre români, „răul” vine de la Bruxelles. Dincolo de sondajele de opinie, în România bate un vînt de euroscepticism. Ceea ce ne arată că 30 de ani de democrație înseamnă puțin și că nu trebuie să ne pierdem „busola” europeană.

Constantin Rudnițchi este analist economic. 

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Bande de tineri mascați, printre care și români, terorizează zilnic patronii de magazine din Londra. De ce nu ia poliția niciun fel de măsură VIDEO
Bande de tineri îmbrăcați în negru și cu cagule pe față dau spargeri, zilnic, în magazine din Londra, iar polițiștii nu intervin.
image
Suplimentul ieftin care poate îmbunătăți memoria în doar 12 săptămâni. Cercetătorii sunt „entuziasmați” de descoperire
Un supliment cu fibre administrat zilnic poate îmbunătăți funcția creierului în doar 12 săptămâni, arată un studiu efectuat de cercetătorii de la King's College London.
image
Cel mai bogat om din Asia își căsătorește fiul cel mic: la eveniment este așteptată Rihanna. Codul vestimentar se întinde pe 9 pagini
Anant Ambani se căsătorește, iar tatăl său - cel mai bogat om din Asia, Mukesh Ambani - nu precupețește niciun efort pentru a-i sărbători nunta.

HIstoria.ro

image
Moartea subită a lui Ionel Teodoreanu, în timpul marelui viscol
Pe 3 februarie 1954, în plin viscol, s-a stins și marele scriitor Ionel Teodoreanu, la vârsta de 58 de ani.
image
România, dușmanul de serviciu al Moscovei
La Moscova, în anii interbelici, România trece drept unul dintre marii dușmani ai URSS.
image
Ce s-a întâmplat cu un luptător din rezistența olandeză, dispărut în urmă cu peste 80 de ani
Analiza genetică a unui maxilar uman descoperit în Marea Nordului clarifică soarta unui proeminent luptător olandez din rezistența antinazistă ce a dispărut în urmă cu peste 80 de ani.