Inconștiența politică și bugetară

Publicat în Dilema Veche nr. 1006 din 20 iulie – 26 iulie 2023
image

România se află în cea mai ciudată situație din ultimele trei decenii. Și anume, este în fața unei crize bugetare provocate de inconștiența politicienilor aflați la guvernare.

Crize au mai fost. Cea mai gravă, în anul 2009, atunci cînd România a fost atinsă (absolut normal) de criza economică mondială. Atunci am avut o criză din import, care a fost înțeleasă tîrziu de politicieni și care a primit un tratament dur, dar pe măsura situației în care se afla economia.

Anul acesta, criza bugetară a fost autoindusă de fostul ministru al Finanțelor. Acesta a construit un buget atît de greșit încît după doar trei luni a început să vorbească despre o așa-numită „gaură bugetară”. 

Se poate spune că bugetul de anul acesta a fost făcut sub presiunea miniștrilor din fostul guvern. Este adevărat că fiecare ministru încearcă să pună în buget cheltuieli cît mai mari pentru a-și asigura liniștea. Dar ministrul Finanțelor, oricare ar fi el, trebuie să cenzureze elanul bugetar al colegilor de cabinet. 

Cu siguranță, Adrian Câciu nu a făcut acest lucru, ba dimpotrivă, a încercat să adapteze nivelul veniturilor bugetare la cheltuielile cerute de toți miniștri. A fost o idee total greșită. 

Și un student la Economie ar fi știut să ajusteze veniturile bugetului de anul acesta luînd în considerare elementele cu totul excepționale ale anului trecut. Și anume, inflația mare, profiturile imense obținute în unele sectoare, precum cel energetic, și o foarte posibilă încetinire a creșterii consumului. Nu trebuie să fii un economist de mare clasă pentru a înțelege că veniturile bugetare de anul trecut nu se vor repeta și în anul 2023.

Oricine știa acest lucru, mai puțin Adrian Câciu, care a făcut abstracție de toate argumentele prudențiale atunci cînd a construit bugetul. Rezultatul a fost dezastrul pe care chiar fostul ministru al Finanțelor l-a anunțat nonșalant după trei luni, și anume o „gaură bugetară” de 20 de miliarde de lei. Care doar peste cîteva luni s-a dublat. 

Dacă bugetul ar fi fost construit corect nu s-ar fi ajuns la situația de astăzi. Dacă bugetul ar fi fost construit pe ipoteze economice realiste nu s-ar fi ajuns să se discute astăzi de un pachet de măsuri fiscale, inclusiv de creșteri de taxe, impozite sau accize. 

Desigur, există o lege a responsabilității fiscale, dar ea nu l-a oprit pe ministrul Finanțelor să facă un buget iresponsabil. Desigur, există Consiliul Fiscal, instituție care analizează situația fiscal-bugetară, dar orice avertisment dat de această instituție Guvernului a fost în zadar. 

Economia nu a mers nici mai bine, nici mai rău decît așteptările. Economia a fost egală cu ea însăși. Doar veniturile și cheltuielile bugetare au fost făcute din pix, adică veniturile au fost umflate în funcție de cheltuielile cerute de fiecare ministru. 

Această abordare a bugetului a adus numai necazuri. Mai întîi, construcția bugetului a ignorat complet faptul că România se află încă sub procedura de deficit excesiv și că și-a asumat un calendar de reducere a deficitului bugetar.

Este incredibilă nonșalanța cu care Ministerul Finanțelor s-a înțeles cu Comisia Europeană să încheie anul 2023 cu un deficit bugetar de 4,4% din PIB, iar acum toate calculele arată că România va încheia acest an cu un deficit de 6% din PIB. Efectul este cel pe care îl vedem în aceste zile, și anume nevoia urgentă de a adopta un plan de măsuri fiscale care să echilibreze bugetul de stat. 

Iată cum o eroare de construcție bugetară a dus la iminenta necesitate de a aplica un pachet fiscal care cuprinde creșteri de taxe, impozite sau accize, defavorabil companiilor, cetățenilor și, în ultimă instanță, împotriva creșterii economice. 

La ora redactării acestui material, pachetul de măsuri fiscale nu este convenit la nivel politic. Unele propuneri avute în vedere au fost publicate de mass-media, dar dincolo de o măsură sau alta, mai important este că Guvernul va adopta un pachet fiscal „de austeritate” pentru sectorul privat, care vrea să echilibreze bugetul de stat, dar crește impozitarea companiilor și angajaților. Mai precis, costurile reechilibrării bugetului sînt aruncate asupra mediului privat, fără ca sectorul public să fie deranjat în vreun fel. 

De exemplu, o eventuală decizie de creștere a salariului minim poate să pară că echilibrează bugetul, pentru că aduce plata către buget a unor impozite și contribuții mai mari. Este o veche metodă de a aduce mai mulți bani la buget. Dar, de-a lungul timpului, nimeni nu a făcut un calcul care să arate cît de mult cresc cheltuielile cu salariile bugetarilor, din cauză că la multe instituții publice grila de salarizare este legată de salariul minim. Adică cu cît crește salariul minim, cu atît se transferă pe verticală o creștere a salariilor în sectorul bugetar. Cu alte cuvinte, bugetul încasează mai mult de pe urma creșterii salariului minim, dar și cheltuiește mai mult ca urmare a creșterii în sus, pe lanț, a salariilor din sectorul bugetar. Este doar un exemplu. De asemenea, creșterea accizelor la produsele din tutun și alcool ar duce la creșterea pieței „negre” și „gri”. 

Este încă o dovadă că inconștiența cu care a fost construit bugetul pe anul 2023 costă scump. În cazul de față, costul cel mai mare ar putea fi acela al încetinirii economiei. Inconștiența politică și bugetară poate arunca economia în recesiune. Plătește vreun om politic pentru greșelile bugetare?

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Un bărbat din Cluj care visa să construiască o cabană a rămas fără bani: Cu ce sumă au dispărut meseriașii
Indivizii i-ar fi promis bărbatului că pot să-i construiască o cabană. După ce au primit banii, aceștia s-au făcut nevăzuți.
image
Victoria lui Putin pare posibilă pentru prima dată de când a declanșat războiul în Ucraina
Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, pare că e posibil să obțină o victorie, scrie The Economist.
image
Ce efecte pot avea suplimentele cu magneziu asupra somnului
Magneziul este un mineral care se găsește în mod natural în organism și susține diverse funcții vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular, regenerarea musculară și producerea de energie. Magneziul susține, de asemenea, procesul de relaxare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic