Cum să „jumulești găina“ fără să țipe prea tare

Publicat în Dilema Veche nr. 1010 din 17 august – 23 august 2023
image

Aparent din senin, pe capul politicienilor aflați la guvernare în România a căzut o mare năpastă. Ce poate fi mai dificil, mai greu de făcut, mai înfricoșător pentru un politician român decît să fie obligat să ia măsuri nepopulare? Nimic. 

Guvernanții din România se simt în largul lor doar atunci cînd oferă ceva, oricît de puțin, electoratului, bineînțeles din bani publici. Cînd vine vorba de construcție și de reforme, politicienii se dovedesc inapți.

Era, totuși, extrem de previzibil că se va ajunge în această situație bugetară. În aprilie 2020, Comisia Europeană a plasat România sub procedura de deficit excesiv, nu din motive legate de creșterea cheltuielilor cu efectele pandemiei (acest lucru s-a întîmplat în toate statele Uniunii Europene), ci din cauza depășirii deficitului în anul 2019, atunci cînd exercițiul bugetar s-a încheiat cu un nivel de 4,6% din PIB. România ar fi trebuit să iasă anul viitor din procedura europeană, dar acest lucru va fi imposibil, pentru că este complet ieșită din standardele europene privind deficitul. 

Situația bugetară grea era previzibilă. Începînd cu anul 2017, nici un guvern nu s-a preocupat de ținerea sub control a cheltuielilor bugetare, chiar dacă nivelul deficitului a rămas sub 3% din PIB. Guvernele PSD, seduse de o teorie economică discutabilă, au crescut cheltuielile, au angajat personal în sectorul public, au mărit deficitul comercial prin creșterea consumului din import și au crescut împrumuturile statului. 

Cheltuielile permanente (pensii și salarii în sectorul public) au crescut, agențiile guvernamentale s-au înmulțit, în timp ce reforma aparatului bugetar a fost inexistentă. Alegerile generale din anul 2020 au fost un bun prilej pentru a promite schimbări, în special pentru că urmau patru ani fără scrutine electorale. 

Din păcate, în cei patru ani fără alegeri nu s-a întîmplat nimic în materie de reforme. S-au găsit scuze credibile, dar absolut nefolositoare. Pandemia, războiul din Ucraina, inflația și criza energetică au fost tot atîtea motive pentru care guvernele de la București au amînat orice fel de reformă. Aceste crize reale nu au împiedicat alte state europene să revină la un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, astfel că, la sfîrșitul anului trecut, 12 state membre se aflau la un nivel al deficitului de sub 3% din PIB.

România este departe: a încheiat anul 2022 cu un deficit de 6,2% din PIB, al doilea ca mărime, după Italia, din Uniunea Europeană. Anul acesta, după aproape șase ani, coaliția de guvernare se află într-o situație-limită: este obligată să echilibreze bugetul de stat, prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor. Este nevoie de ambele tipuri de măsuri aplicate în același timp, pentru că diferența între bugetul construit și cel din realitate este foarte mare. Drept urmare, Guvernul pregătește un așa-zis pachet fiscal structurat pe două zone: una care privește mediul economic, alta care vizează sectorul bugetar. 

Este deja consacrată expresia care spune că fiscalitatea este arta de „a jumuli o găină” (adică un contribuabil) fără ca aceasta să țipe prea tare și fără a-i lua toate penele. Acum, din cauza pachetului fiscal încă nedefinit al Guvernului (la ora redactării acestui material), „găinile ce urmează a fi jumulite” au țipat în avans foarte tare. 

Niciodată mediul de business nu a fost mai vehement împotriva creșterii taxelor, impozitelor, contribuțiilor sau anulării unor facilități ca acum, cu ocazia dezbaterilor pe marginea proiectelor privind pachetul fiscal. Fiecare domeniu ce ar putea fi afectat a protestat și a explicat efectele negative asupra sectorului economic în cazul în care se vor aplica măsurile fiscale neasumate de Guvern, dar publicate de mass-media. 

Pentru ca „jumulirea găinii” să se facă fără atît de mult zgomot ar fi trebuit ca Guvernul să știe că nu se cresc taxele sau impozitele într-un moment economic complicat, că facilitățile nu ar trebui anulate „peste noapte”, adică de la o lună la alta, și, mai ales, că antreprenorii cer o restructurare a sectorului public. O cerere îndreptățită dacă ținem cont, pe de o parte, că mediul economic finanțează sectorul public și, pe de altă parte, că nu este posibil ca bugetul să aloce la infinit bani către un aparat administrativ tot mai mare și cu performanțe modeste. 

Nici în ceea ce privește „jumulirea găinii” de la stat, Guvernul nu a avut vreun mare succes. Un simplu protest spontan al unor funcționari de la Ministerul Finanțelor a schimbat total datele problemei. Ministrul Finanțelor nu a mai vorbit despre reducerea posturilor de șefi și șefuleți, ci de „transformare/înființare dacă nu există posturi vacante”, o formulare atît de ambiguă încît te întrebi dacă scade sau crește numărul posturilor. De asemenea, toată dezbaterea pe marginea pachetului fiscal din sectorul bugetar s-a transformat dintr-odată, din reducerea cheltuielilor publice, în salarii mai mari pentru funcționarii din Ministerul Finanțelor. Cu alte cuvinte, a fost suficient ca „găina bugetară” să țipe puțin ca să scape de „jumulit” și chiar să primească o porție mai mare de hrană. 

În următoarele luni vom vedea rezultatele pachetului fiscal guvernamental, mai exact cît de mult se va „jumuli găina oamenilor de afaceri” și cît de puține schimbări ale sectorului bugetar se vor face.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Pățania unui turist român în Istanbul. Cât a plătit pentru kebabul consumat în Marele Bazar
Un turist român a avut parte de o surpriză uriașă după ce a cerut nota de plată pentru un kebab cumpărat în Marele Bazar din Istanbul. Și-a împărtășit mai apoi experiența pe o pagină de Facebook dedicată turismului din Turcia.
image
Un nou blocaj pe piața legumelor. „Avem solarii pline de tomate care vor rămâne nerecoltate”. Cât a scăzut prețul
Legumicultorii se confruntă cu un nou blocaj pe piață, prețul tomatelor scăzând atât de mult încât nu-și mai acoperă nici cheltuielile cu recoltarea, spun aceștia. Nici la acest preț însă nu mai reușesc să vândă.
image
Secretul refacerii virginității. Rețeta unei contese medievale care a făcut furori în secolul al XVI-lea
Plantele medicinale, soluțiile de înfrumusețare și alchimia au fost pasiunile mai multor contese și regine din Europa secolului al XV-lea. Unele au rămas în istorie pentru „rețetele” controversate de întinerire și chiar de „restaurare” a virginității.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.