Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 945 din 19 ÔÇô 25 mai 2022
image

Ideea creșterii taxelor și impozitelor bîntuie din nou România. Ca de fiecare dată, după ce toate eforturile de a crește colectarea veniturilor bugetare, cînd toate promisiunile și vorbele goale privind reducerea evaziunii s-au terminat, se apelează la ultimul argument, cel al creșterii taxelor și impozitelor.

Adev─ârul este c─â Rom├ónia r─âm├«ne de mul╚Ťi ani printre coda╚Öele clasamentului european privind veniturile bugetare ca procentaj din produsul intern brut (PIB). Rom├ónia a ajuns la venituri la buget de 26% din PIB (fa╚Ť─â de o medie european─â de 40%), iar cheltuielile au urcat, din cauza pandemiei ╚Öi a crizei pre╚Ťurilor energetice. Cu o diferen╚Ť─â tot mai mare ├«ntre venituri ╚Öi cheltuieli, care induce un deficit bugetar pe m─âsur─â, solu╚Ťia cea mai simpl─â este cre╚Öterea taxelor ╚Öi impozitelor. Iar din acest punct de vedere a reap─ârut cea mai simpl─â idee ╚Öi anume impozitul progresiv.

De facto, cota unic─â nu mai exist─â de mult. S-au f─âcut at├«t de multe derog─âri, excep╚Ťii ╚Öi schimb─âri de legisla╚Ťie fiscal─â ├«nc├«t nu se mai pune problema func╚Ťion─ârii unei a╚Öa-zise cote unice. Dar, dac─â nu mai exist─â cota unic─â, nu ├«nseamn─â c─â ar trebui, automat, ca deciden╚Ťii politici s─â se g├«ndeasc─â la cre╚Öterea taxelor sau impozitelor. Aceasta ar fi cea mai facil─â solu╚Ťie ╚Öi, ├«n acest moment, cea mai pu╚Ťin inspirat─â. Mult mai dificil, dar ╚Öi mai eficient, ar fi s─â se ├«nt├«mple ceea ce scrie ├«n Planul Na╚Ťional de Redresare ╚Öi Rezilien╚Ť─â, adic─â o abordare unitar─â a legisla╚Ťiei fiscale ╚Öi, respectiv, eliminarea excep╚Ťiilor. De exemplu, s├«nt o serie de domenii care beneficiaz─â de o legisla╚Ťie specific─â ├«n materie de salarizare (sectorul IT, cel de construc╚Ťii ╚Öi industria materialelor de construc╚Ťii ╚Öi angaja╚Ťii din domeniile de cercetare-dezvoltare). Facilit─â╚Ťile din aceste sectoare ar fi trebuit s─â fie anulate, poate treptat, pentru ca firmele din domeniu s─â se poat─â preg─âti. Nici vorb─â. Dimpotriv─â, Guvernul, ├«n loc s─â elimine excep╚Ťiile ╚Öi s─â uniformizeze legisla╚Ťia, adaug─â alte domenii la excep╚Ťii, respectiv agricultura ╚Öi industria alimentar─â.

├Än aceste condi╚Ťii, este mai aproape introducerea pe scar─â larg─â a excep╚Ťiilor fiscale dec├«t re├«ntoarcerea la impozitarea egal─â ╚Öi uniform─â. Este greu de crezut c─â porti╚Ťele legale deschise acum ├«n fiscalitate vor putea fi ├«nchise ├«n urm─âtoarea perioad─â doar cu scopul de a cre╚Öte nivelul ├«ncas─ârilor bugetare. Este o lucrare anevoioas─â, care le aduce politicienilor nu voturi, ci blesteme.

├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale. Un studiu recent, realizat de un grup de lucru sub egida Consiliului Fiscal, face o analiz─â complet─â a derog─ârilor fiscale primite de-a lungul timpului de c─âtre diverse sectoare economice sau categorii de contribuabili. De exemplu, marile firme din sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele) pl─âtesc un impozit specific, foarte mic dup─â cum calculeaz─â exper╚Ťii, iar 90% din companiile rom├óne╚Öti s├«nt tratate fiscal ca micro├«ntreprinderi, din momentul ├«n care pragul de impozitare a crescut de la 100.000 de euro la un milion de euro.

La TVA, lucrurile s├«nt ╚Öi mai complicate. Rom├ónia are un gap de TVA foarte mare (diferen╚Ťa dintre ce ar trebui s─â ├«ncaseze ╚Öi c├«t se ├«ncaseaz─â efectiv). De ani de zile se vorbe╚Öte despre reducerea gap-ului, dar rezultatele s├«nt modeste. Nu se ├«nt├«mpl─â nimic, cu excep╚Ťia introducerii ├«n anumite domenii a tax─ârii inverse, un mecanism care practic elimin─â TVA, dar care se dovede╚Öte eficient ├«n lupta cu evaziunea.

Acesta este paradoxul unor eventuale cre╚Öteri de taxe sau impozite. Taxele ╚Öi impozitele mai mari vor fi pl─âtite tot de cei care le achit─â ╚Öi acum cu corectitudine. De fapt, taxele ╚Öi impozitele, fie c─â s├«nt mici sau c─â s├«nt mari, ├«i privesc doar pe cei din economia ÔÇ×la suprafa╚Ť─âÔÇŁ, ÔÇ×alb─âÔÇŁ. Ace╚Ötia ├«ncearc─â, ├«n unele cazuri, s─â foloseasc─â legisla╚Ťia pentru a face unele optimiz─âri fiscale, adic─â pentru a pl─âti mai pu╚Ťin c─âtre stat.

Dar, ├«n esen╚Ť─â, evaziunea r─âm├«ne neatins─â. Frauda-carusel de neplat─â a TVA este ├«n continuare prezent─â, o parte a legumelor ╚Öi fructelor din import scap─â de la plata taxelor ╚Öi impozitelor, contrabanda cu ╚Ťig─âri sau b─âuturi alcoolice pune presiune asupra produc─âtorilor corec╚Ťi. Nu s├«nt singurele domenii ├«n care cei care nu pl─âtesc taxe ╚Öi impozite duc ├«n pragul falimentului companiile care lucreaz─â corect. Produc─âtorii de mobil─â s├«nt concura╚Ťi neloial de a╚Öa-numi╚Ťii ÔÇ×garaji╚ÖtiÔÇŁ (care fac mobil─â la comand─â, ├«n garaje), service-urile auto au parte de concuren╚Ť─â de la mecanicii de ocazie care repar─â ma╚Öini ├«n propria curte, industria alimentar─â trebuie s─â lupte cu produc─âtorii-fantom─â care fac produse ├«n fabrici improvizate, f─âr─â s─â pl─âteasc─â nici un leu c─âtre buget, unii cresc─âtorii de porci au ajuns s─â aib─â sute de capete ├«n propria ograd─â pe care le v├«nd f─âr─â s─â achite taxe sau impozite, unii profesori dau medita╚Ťii ╚Öi nu pl─âtesc nici un leu fiscului, micii produc─âtori agricoli ├«╚Öi v├«nd marfa pe marginea drumului ╚Öi exemplele pot continua. De la mic la mare, ├«n toate domeniile exist─â evaziune ╚Öi o concuren╚Ť─â neloial─â fa╚Ť─â de cei care lucreaz─â corect ╚Öi ├«╚Öi pl─âtesc obliga╚Ťiile c─âtre buget.

O eventual─â cre╚Ötere a taxelor sau impozitelor ar fi o mare nedreptate tocmai pentru cei care le pl─âtesc. ├Änainte de a lua o astfel de decizie, ar trebui s─â existe eforturi vizibile ╚Öi rezultate concrete de reducere a evaziunii. Dar, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, este mult mai simplu s─â cre╚Öti taxele dec├«t s─â g─âse╚Öti c─âile s─â le aduni de la cei care nu le pl─âtesc.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.