Controlul prețurilor, cea mai riscantă intervenție în economie

Publicat în Dilema Veche nr. 1004 din 6 – 12 iulie 2023
Foto: flickr
Foto: flickr

Dacă se spune în medicină că intervenția cea mai dificilă este operația pe creier, în economie echivalentul chirurgiei pe creier este intervenția asupra prețurilor.

Sînt mai multe motive pentru care reglementarea prețurilor poate fi de-a dreptul periculoasă pentru economie. Trebuie spus întîi de toate că prețul este chintesența economiei. În preț se strîng toate bunele și relele unei piețe: eficiența sau lipsa de productivitate, nivelul concurenței, costurile cu forța de muncă și cele cu materiile prime, costurile împrumuturilor și ale amortizării investiției, relația cu consumatorul, dar și cu companiile furnizoare sau cumpărătoare de pe orizontală. Bun sau rău, mic sau mare, prețul este „creierul” unei economii, iar orice intervenție asupra lui poate strica funcționarea întregului „organism” economic. Pentru că o mică intervenție asupra unui singur preț poate da peste cap sectoare întregi ale economiei, companii și foarte mulți consumatori. Reglementarea unui preț are reverberații în economie și este, în același timp, un exemplu greșit pentru marele public.

Există, fără îndoială, precedente. Cel mai recent a fost cazul reglementării tarifelor la energie electrică, gaze naturale și parțial la combustibili. Plafonarea prețurilor energiei electrice și gazelor a fost justificată de explozia prețurilor pieței, dar metoda adoptată a adus o serie de distorsiuni care se simt și astăzi. De exemplu, plafonarea prețului pentru consumatori, în anumite condiții, a făcut ca statul să aibă întîrzieri mari la decontarea plăților către furnizori. De asemenea, în acest moment, prețurile plafonate sînt mai mari decît cele din piața liberă, dar, cu toate acestea, statul nu are curajul sau încrederea să renunțe la plafonul prețurilor.

După cum se vede, intervențiile asupra prețurilor duc nu doar la funcționarea defectuoasă a pieței, ci și la ezitări mari atunci cînd vine vorba despre retragerea măsurii de control al prețului. Consumatorii și companiile se obișnuiesc destul de repede cu controlul prețului, beneficiarii măsurii doresc menținerea ei din rațiuni comerciale, iar cei care pierd sînt destul de timizi în a-și susține cauza.

De fapt, aceasta este marea problemă. Intervenția asupra prețului vine „la pachet” cu cîștigători și învinși. Chiar și prețurile plafonate au adus profituri extrem de mari pentru producători, cea mai bună dovadă în acest sens fiind rezultatele financiare excelente obținute anul trecut de Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau OMV Petrom. Ei sînt cîștigătorii.

Dar cei care au pierdut, care au așteptat luni de zile ca statul să le deconteze facturile subvenționate ale consumatorilor, furnizorii de energie electrică și gaze naturale, ce părere pot avea despre schema de plafonare a prețului introdusă de Guvern?

La fel de adevărat este că piața energiei era și înainte de criza de anul trecut extrem de reglementată, în sensul că tarifele de transport, distribuție și furnizare erau validate de către autoritatea în domeniu, dar trecerea la pasul următor, și anume plafonarea prețurilor la consumatorii finali și la producători, a însemnat un pas decisiv în anularea pieței concurențiale.

Mai complicat este efectul intervenției asupra prețurilor pentru consumatori. Cei mai mulți dintre ei se obișnuiesc cu prețurile fixate de stat și, dacă factura plătită este „convenabilă”, consumatorii par să uite de principiile de piață și să accepte controlul prețului.

Un bun exemplu este și schema de reducere a prețurilor aplicată de Guvern pentru cîteva produse alimentare de bază. În acest caz, nu este vorba despre o intervenție directă asupra prețurilor, ci o reglementare care vizează adaosul comercial al industriei alimentare și al marilor rețele de magazine.

Este o intervenție indirectă asupra prețurilor care, însă, ridică multe probleme privind aplicarea în practică. Mai precis, nu sînt neapărat garanții că vor fi reduceri de prețuri, așa cum vrea Guvernul, și, de asemenea, efectele vor fi probabil extrem de limitate. În sensul că sînt puține produse alimentare pentru care se va aplica schema de reducere a prețurilor. Acest lucru ne spune că ideea are mai degrabă o miză electorală și nu una de reducere a inflației sau că poate veni în sprijinul consumatorilor.

Cu toate acestea, răul a fost făcut. Guvernul a adoptat un act normativ care limitează adaosul comercial, iar rezultatele, bune sau nu, limitate sau pe scară mai largă, nici nu mai contează în fața principiului.

În paranteză fie spus, mult mai dură decît plafonarea adaosului comercial la 20% este formularea: „cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanțul de distribuție, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanț, poate fi de maximum 5% față de prețul de achiziție la care se adaugă cheltuielile operaționale”. Citirea actului normativ arată că, de fapt, cota de adaos impusă este de 5% și nu de 20%. Indiferent, însă, de nivelul stipulat în ordonanță, important este principiul. Guvernul și-a permis să intervină în construcția prețului. Este suficient pentru a deschide „cutia Pandorei” în economie.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Ce a răspuns Inteligența Artificială despre Marea Unire de la Alba Iulia. Eroarea pe care o face ChatGPT
Softul de inteligență artificială ChatGPT are răspunsuri la întrebări ce au legătură cu Marea Unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Face, însă, o eroare, confundând Sala Unirii cu Catedrala Ortodoxă, care a fost construită abia în 1922.
image
Renumit medic pediatru, avertisment: „Tocmai am văzut un caz sever de rujeolă, boală care, cred unii, nu există”
Medicul pediatrul Mihai Craiu avertizează depre o boală care „există și produce complicații grave, unele mortale” . Este vorba despre rujeola, despre care unii părinți cred că „bolile acestea, ale copilăriei, existau numai în timpul comunismului sau apar în țări africane”
image
Cum i-a făcut România magică să plângă de emoție pe mai mulți americani. „Nu credeam să mi se întâmple așa repede” VIDEO
Frumusețiile României și simplitatea și sufletul curat al românilor sunt de multe ori apreciate de turiștii și de vloggerii care ajung aici din străinătate. În unele cazuri, aceștia sunt copleșiți și ajung chiar să verse lacrimi, emoționați. De 1 Decembrie, „Adevărul” relatează trei astfel de cazuri

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic