ÔÇ×Butoaiele cu pulbereÔÇŁ din economie

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 947 din 2 ÔÇô 8 iunie 2022
image

Economia mondial─â se schimb─â sub impulsul pandemiei ╚Öi sub presiunea r─âzboiului din Ucraina. C─âtre ce se ├«ndreapt─â? Este limpede c─â apar tot mai multe ÔÇ×butoaie cu pulbereÔÇŁ care pot ÔÇ×explodaÔÇŁ ╚Öi pot duce economia ├«n zone total nea╚Öteptate, de la crize p├«n─â la schimb─âri fundamentale.

Rea╚Öezarea rela╚Ťiilor comerciale. Totul a ├«nceput odat─â cu declan╚Öarea pandemiei, c├«nd lan╚Ťurile de aprovizionare au fost par╚Ťial blocate. A urmat o acutizare a situa╚Ťiei, ceva mai t├«rziu, c├«nd cererea a crescut rapid. Am v─âzut cum a ap─ârut criza semiconductorilor, iar tariful transportului cu containere a explodat.

R─âzboiul din Ucraina ╚Öi sanc╚Ťiunile occidentale au schimbat geografia comer╚Ťului mondial. Este un fenomen aflat ├«n derulare, care aduce o serie de modific─âri de substan╚Ť─â. De exemplu, Rusia a ├«ncheiat un contract cu India pentru livrarea de ╚Ťi╚Ťei la pre╚Ť de dumping (25 de dolari pentru un baril, fa╚Ť─â de un pre╚Ť al pie╚Ťei de 90 de dolari), pentru o cantitate limitat─â. Ceea ce arat─â c─â avertismentele, taton─ârile, ├«ncerc─ârile, nu ╚Öi solu╚Ťii de durat─â s├«nt la ordinea zilei.

Dependen╚Ťele. Uniunea European─â a descoperit, ├«n fine, dependen╚Ťa de produsele din Rusia ╚Öi China. Recent, Margreth Vestager, vicepre╚Öedintele Comisiei Europene, spunea c─â nu a fost vorba despre naivitate, ci despre l─âcomie. Care acum trebuie pl─âtit─â. Nota de plat─â a venit ╚Öi Uniunea European─â trebuie s─â caute solu╚Ťii mai costisitoare, cu aprovizion─âri din alte state, eventual democratice.

Infla╚Ťia este la un nivel record peste tot ├«n lume. Reac╚Ťia guvernelor a fost s─â reduc─â facturile popula╚Ťiei ╚Öi chiar ale companiilor, prin decizii de sc─âdere a fiscalit─â╚Ťii ╚Öi de control al tarifelor energetice. Scumpirile au atins tot mai multe produse, de la metale la materiale de construc╚Ťii ╚Öi de la lemn la produse alimentare. Europa ╚Öi America au acceptat s─â importe m─ârfuri ieftine, pentru c─â a fost convenabil ╚Öi pentru cet─â╚Ťeni, ╚Öi pentru politicieni. ├Än ├«ncercarea de a atenua cre╚Öterea pre╚Ťurilor, guvernele iau decizii sub presiunea momentului. De exemplu, pre╚Öedintele american Joe Biden a anun╚Ťat c─â se g├«nde╚Öte s─â elimine suprataxarea produselor chineze╚Öti instituit─â de predecesorul s─âu. Nu ar fi o revan╚Ö─â, ci o decizie politic─â pragmatic─â bazat─â pe realitatea c─â m─ârfurile chineze╚Öti s├«nt ieftine.

Infla╚Ťia scade puterea de cump─ârare, reduce nivelul consumului ╚Öi pune presiune pe v├«nz─ârile companiilor. Adic─â preg─âte╚Öte terenul pentru criz─â. B─âncile centrale s├«nt obligate s─â creasc─â dob├«nzile. Este ceea ce pot face bancherii centrali ├«n lupta cu infla╚Ťia, dar depinde de ritm ╚Öi de dozaj. Rezerva Federal─â american─â a ├«nceput, Banca Central─â European─â a urmat-o, mai timid. ├Än Europa Central─â ╚Öi de Est, ritmul este mai rapid, pe m─âsura cifrelor de infla╚Ťie.

Pie╚Ťele financiare au sc─âzut, iar bursele americane arat─â direc╚Ťia c─âtre care merge economia. Dac─â privim pr─âbu╚Öirea indicilor bursieri americani vom ├«n╚Ťelege c─â viitorul economiei nu arat─â prea bine, ba chiar c─â la u╚Ö─â bate o criz─â.

Frica de stagfla╚Ťie. Infla╚Ťia plus stagnarea economic─â pot duce la stagfla╚Ťie. Economi╚Ötii se tem de stagfla╚Ťie mai mult chiar dec├«t de criz─â, pentru c─â o criz─â produce pierderi mari, pe un termen relativ scurt, ╚Öi este urmat─â de expansiune economic─â. Stagfla╚Ťia, ├«n schimb, poate dura mul╚Ťi ani ╚Öi poate eroda nervii consumatorilor ╚Öi veniturile companiilor. Datoriile care au crescut, deficitele cu care s-au trezit statele din nou, dup─â criza din 2008-2009, banii tip─âri╚Ťi pentru a ajuta cre╚Öterea economic─â s├«nt trecute cu vederea, pentru c─â economia mondial─â are probleme mai mari.

Rom├ónia, ├«n schimb, are o serie de specificit─â╚Ťi. Economistul Radu Cr─âciun a publicat, recent, o analiz─â ├«n care arat─â c─â rom├ónii au intrat ├«n psihologia infla╚Ťiei. Un fenomen care a f─âcut ca toate economiile din pandemie s─â se evapore ├«n consum doar ├«n primul trimestru din 2022. Au scos din b─ânci miliarde de lei. Explica╚Ťia este c─â rom├ónii au anticipat consumul ╚Öi s-au pus la ad─âpost de a╚Öteptata cre╚Ötere a pre╚Ťurilor. Nici dob├«nzile real negative nu au ajutat la p─âstrarea economiilor ├«n b─ânci ╚Öi la atenuarea consumului.

Stabilitatea cursului de schimb aduce semne de ├«ntrebare. Un curs stabil poate s─â pun─â fr├«n─â infla╚Ťiei, dar, ├«n egal─â m─âsur─â, accentueaz─â deficitul de balan╚Ť─â comercial─â, pentru c─â ├«ncurajeaz─â importurile. Radu Cr─âciun relateaz─â ├«n analiza sa c─â a fost surprins de abordarea investitorilor str─âini din domeniul financiar care cred c─â un curs prea stabil nu ofer─â ├«ncredere, ci mai degrab─â induce sentimentul c─â la un moment dat leul s-ar putea devaloriza rapid ╚Öi puternic.

Statul trebuie s─â ne ajute. Pandemia ╚Öi criza pre╚Ťurilor din energie au declan╚Öat o avalan╚Ö─â de cereri de ajutor de la stat. Toat─â lumea vrea ceva de la buget ╚Öi toat─â lumea este dependent─â de deciziile statului. Se mai g├«nde╚Öte cineva c─â resursele bugetare s├«nt limitate? Pare c─â nu. Dar, mai complicat, cet─â╚Ťenii ╚Öi companiile se vor obi╚Önui cu ajutoarele de stat, vor vrea s─â devin─â permanente. Un ajutor acordat va fi complicat de retras.

Calitatea politicienilor. Actuala coali╚Ťie s-a obi╚Önuit s─â coabiteze. Este o guvernare ├«n care deciziile reformatoare s├«nt doar tangen╚Ťiale, precum m─âsuri de oprire a angaj─ârilor ├«n sectorul public ╚Öi inten╚Ťia de a t─âia 10% dintr-o serie de cheltuieli nedefinite.

Datoria ├«n cre╚Ötere, deficitele, bugetar ╚Öi comercial, nu mai intr─â ├«n discu╚Ťie. Deficitul bugetar, pe h├«rtie, este ├«n sc─âdere ├«n compara╚Ťie cu anul trecut, dar exist─â o cre╚Ötere a am├«n─ârilor la plata TVA, de la buget, ╚Öi la pl─â╚Ťile neachitate c─âtre furnizorii de energie electric─â. Dac─â s-ar ad─âuga ╚Öi pl─â╚Ťile ├«nt├«rziate, deficitul ar fi la fel de mare precum cel de anul trecut.

Un sondaj publicat recent de Institutul Na╚Ťional de Statistic─â, realizat ├«n r├«ndul managerilor companiilor rom├óne╚Öti, te las─â perplex. Managerii fie ╚Öi-au pierdut sim╚Ťul ra╚Ťiunii, fie au vrut s─â se ├«ncurajeze. Pe toat─â linia, managerii se a╚Öteapt─â la o cre╚Ötere a afacerilor ╚Öi la noi angaj─âri. Foarte ciudat. Pruden╚Ťa nu mai func╚Ťioneaz─â? ╚śi-au pierdut managerii sentimentul pericolului? Nu v─âd ce se ├«nt├«mpl─â ├«n economie? Greu de spus.

Dar ╚Öi cet─â╚Ťenii, ├«n general, s├«nt la fel de optimi╚Öti ca managerii. Cheltuiesc, consum─â, se preg─âtesc de vacan╚Ťe, ignor─â semnele crizei ╚Öi se comport─â ca ╚Öi cum s-ar afla pe Titanic. Pe un vapor care nu se va lovi neap─ârat de un aisberg, dar care transport─â butoaie cu praf de pu╚Öc─â.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: shutterstock / adevarul.ro

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.