Cum și ce se mai fură în România

Publicat în Dilema Veche nr. 1000 din 8 iunie – 14 iunie 2023
image

I se spunea Sebi și părea a fi mai mult un personaj monden. Adică era totdeauna îmbrăcat în mod evident cu haine scumpe, într-un stil elegant casual, juca tenis cu un aer aproape aristocratic, conducea o mașină scumpă și adeseori îl puteai vedea pufăind un trabuc de calitate.

Tot stilul acesta al unui „nouveau riche” era completat și de aventurile conjugale, la un moment dat presa de scandal, care îl poreclise chiar ministrul Don Juan, a aflat că i-a „furat” soția finului său, iar un interviu oferit unei reviste de cancan încerca să umanizeze un personaj care arăta de multe ori aroganță, în loc de profesionalism. Domnul Sebi povestea în interviu că a trăit o copilărie la marginea grijilor pentru ziua de mîine, crescut doar de mamă, un amănunt care era departe de a înduioșa văzînd luxul afișat și atitudinea relaxată de astăzi. De asemenea, în urmă cu cîțiva ani, puteai afla din diverse surse că Sebi nu lipsea din localurile de fițe de la mare sau din București.

Domnul Sebi, surprinzător, nu era nici om de afaceri, nici vreun artist, ci pur și simplu, pentru o perioadă, a fost ministrul Finanțelor. Pe numele său complet Sebastian Vlădescu. De altfel, ca politician, memoria nu reține prea multe date despre Sebastian Vlădescu, poate doar o declarație din anul 2007, atunci cînd era secretar de stat la Ministerul Finanțelor și spunea că pensiile nu pot crește, pentru că sursa bugetară nu era clară și pentru că o astfel de măsură generează inflație. La doar cîteva zile de la declarație, Vlădescu s-a răzgîndit, afirmînd că nu a spus niciodată că nu sînt bani pentru creșterea pensiilor. Un prilej cu care fostul președinte al Camerei Deputaților a spus că „Vlădescu nu are de unde să știe dacă sînt sau nu bani pentru pensii, pentru că este plecat în concediu de vreo trei săptămîni cu Adriean Videanu”. Desigur, este un amănunt, dar care spune multe despre felul în care lucra Sebastian Vlădescu.

Un alt personaj despre care s-a vorbit în ultimii ani a fost Darius. În jurul lui Darius au circulat o serie de legende. S-a spus că este un economist genial, că este eminența cenușie a PSD în materie de economie (pentru o perioadă) și că a scris programul economic cu care PSD a cîștigat alegerile în anul 2016. El este Darius Vâlcov, fost ministru al Finanțelor și apoi, pentru o perioadă, consilier economic al premierului Viorica Dăncilă. Pînă cînd aceasta a început să îndepărteze din jurul ei personajele apropiate de Liviu Dragnea.

Vâlcov a fost cel care a gîndit Ordonanța 114 din 2018, care a bulversat mai multe sectoare ale economiei, precum sistemul bancar, industria energetică, sectorul de telecomunicații sau fondurile de pensii administrate privat. De asemenea, Darius se bătea „cu cărămida patriotismului în piept”, acuzînd companiile multinaționale că nu plătesc corect taxele și impozitele în România și spunînd, în anul 2019, atunci cînd se apropiau numirile în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), că își dorește ca la BNR să vină „o echipă nouă, de patrioți”.

Întîmplarea a făcut ca ambii foști miniștri ai Finanțelor, Sebastian Vlădescu și Darius Vâlcov, să fie recent condamnați definitiv în două dosare diferite, dar cu aceeași acuzație, respectiv luare de mită.

Fără a intra în amănunte, Vlădescu a primit cîteva milioane de euro pentru un contract avînd ca obiect modernizarea liniei ferate București-Constanța, iar Vâlcov a fost găsit vinovat pentru că atunci cînd a fost primar al Slatinei a primit lingouri de aur și tablouri. Poveștile sînt destul de cunoscute, dar acum există condamnări definitive care ne aduc încă o imagine asupra felului în care în România fură unele „gulere albe”.

De altfel, România are o lungă istorie de furturi. La nivel înalt sau foarte jos. În perioada comunistă, unii înțelegeau la modul propriu că bunurile sînt ale întregului popor, acel apetisant slogan comunist. Drept urmare, în industrie și agricultură exista o adevărată rețea a furtului. Unii muncitori plecau acasă cu mărfuri care se produceau în fabrica undelucrau, în agricultură o parte din producția întreprinderilor agricole de stat se ducea, neoficial, către cei care munceau. Desigur, oamenii își asumau riscul de rigoare, acela de a plăti cu libertatea în cazul în care ar fi prinși. Dar, în destule situații, furtul era aproape tolerat, în sensul că directorii întreprinderilor de stat știau circuitele micului furt și în unele cazuri nici nu mai reacționau.

La nivel înalt, lucrurile stăteau cu totul altfel. Funcționa o lege a „ilicitului” care îi viza în special pe cei aflați în funcții de conducere și care, în esență, îi urmărea pe cei care se îmbogățeau suspect de mult pentru societatea socialistă multilateral dezvoltată. Iar, din cînd în cînd, organele penale mai dădeau cîte un exemplu, adică din gură în gură se afla că un boss din nomenclatură era cercetat pentru ilicit. Iar condamnările, atunci cînd se ajungea pînă acolo, erau dintre cele mai drastice. Cum a fost cazul unui angajat din comerț, care vindea vinuri și care a fost condamnat nici mai mult, nici mai puțin decît la moarte.

Astăzi, pentru a completa tabloul, nu lipsesc nici micile furturi. Recent, Direcția Regională Drumuri și Poduri Craiova a anunțat că au fost furate plasele care susțin pietrele din „cuștile” montate pe drumul expres Pitești-Craiova. Este doar un exemplu care arată că, de la „gulerele albe” la cele „negre”, România își continuă istoria de furturi.

Constantin Rudnițchi este analist economic. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
image
Trei marmote filmate cum stau cu burta la soare și se joacă în iarbă VIDEO
Trei marmote au fost filmate în timp ce stau cu burta la soare și se joacă în iarbă, la Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Romsilva.
image
Înghețata cu aromă de țuică de prune sau colivă: „La parastase, punem pahare individuale cu înghețată de colivă. Sunt și mulți curioși”
Ați încercat vreodată înghețata de colivă, de țuică de prune, bere neagră, ghimbir sau muștar? Toate acestea sunt creația unui producător de înghețată din București.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.