Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu

Publicat în Dilema Veche nr. 957 din 11 – 17 august 2022
image

Una dintre comparațiile greu de înțeles pe care le auzim în ultimul timp este cea dintre Uniunea Europeană și România lui Ceaușescu. Dacă privim această abordare dincolo de aspectul pur propagandistic ar trebui să înțelegem în ce măsură există o comparație reală sau ne aflăm doar în fața unei teme tipice de manipulare.

Recenta decizie a Comisiei Europene privind reducerea consumului de gaze naturale de către statele membre reaprinde nostalgii comuniste în tandem cu propaganda pro-rusă. Este deja vizibilă în spațiul public comparația între propunerea Comisiei Europene și restricțiile de consum pe care regimul Nicolae Ceaușescu le aplica înainte de 1989.

Sînt cunoscute măsurile dure luate, în special, după anul 1985 de către Nicolae Ceaușescu, cînd românii au suportat privațiuni extreme. Întreruperea furnizării energiei electrice și termice era la ordinea zilei, aprovizionarea cu apă caldă în marile orașe era în suferință (chiar Nicolae Ceaușescu a rostit în acea perioadă celebra vorbă „Mai puneți o haină pe voi”) și chiar se aplica un program politic de limitare a activității cotidiene, o bună dovadă în acest sens fiind reducerea programului de televiziune la două ore pe zi.

Care erau motivele pentru care administrația Ceaușescu impunea un regim atît de dur? Ambiția de a plăti datoriile externe și de a obține o așa-zisă independență economică. Pentru a ajunge la acest obiectiv, România apăsa la maximum pedala exporturilor (în special cele care puteau aduce valută în țară) și a reducerii drastice a importurilor. Mai ales în perioada iernii, importurile de țiței, gaze naturale și păcură erau draconic scăzute. Rezultatele au fost dezastruoase pentru economie și pentru populație. În marile orașe, în blocurile comuniste, oamenii trăiau în frig. Întreprinderile socialiste aveau restricții dure de aprovizionare cu materii prime energetice și deseori erau deconectate cîteva ore pe zi de la aprovizionarea cu energie electrică sau gaze naturale.

România nu a avut nici un cîștig real de pe urma restricțiilor de consum impuse în epoca Ceaușescu. Datoria externă a ajuns la zero, dar fără vreun beneficiu pentru țară, pentru că, după anul 1989, toate fostele state socialiste au beneficiat de o ștergere substanțială a datoriei externe. Economia a suferit din cauza performanțelor reduse și a lipsei de investiții după anul 1985 (de altfel, România era, înainte de anul 1989, în recesiune), iar în societate se crease un „butoi cu pulbere”.

Dincolo de orgoliul privind achitarea datoriei externe și ruperea legăturilor cu finanțatorii externi, propaganda socialistă inocula ideea construcției unui „om nou”. Întrebarea era: omul nou ar fi trebuit să trăiască în locuințe friguroase, să mănînce controlat, pe cartele, și să „cînte ode conducătorului iubit”? 

Este vreo legătură între perioada Ceaușescu, din anii 1985-1989, plină de restricții dure, și ceea ce propune Comisia Europeană în această iarnă prin reducerea cu 15% a consumului de gaze naturale? Deloc.

Deciziile se iau astăzi într-un sistem politic democratic, față de perioada dictaturii socialiste. Acum, statele pot negocia și cetățenii pot contesta. Ceea ce se și întîmplă. Recent, Consiliul de miniștri ai Energiei din cele 27 de state ale Uniunii Europene a negociat scăderea consumului cu 15% pentru fiecare stat membru, convenind o serie de excepții și derogări care se vor aplica pentru multe dintre statele membre. Decizia nu s-a luat cu unanimitate de voturi, Ungaria și, surprinzător, Polonia s-au opus în Consiliul de miniștri, dar Uniunea Europeană pare că își caută un alt mod de funcționare, cu o majoritate calificată. Nu trebuie omis faptul că hotărîrea luată la nivelul Uniunii Europene nu este, în această fază, obligatorie, însă lucrurile s-ar putea schimba în Consiliul European, în funcție de balanța aprovizionării și consumului de gaze naturale din această iarnă. Deci, spre deosebire de regimul Ceaușescu, în care nici populația, nici directorii întreprinderilor socialiste nu puteau contesta sau influența restricțiile de consum, acum deciziile s-au negociat la nivelul Uniunii Europene, iar la nivel individual, cetățenii au libertatea să nu le aplice.

Proiectul Comisiei Europene nu include doar măsura de scădere a consumului, ci la fel de important este și principiul solidarității între statele europene. Dincolo de reducerea consumului, statele membre iau în calcul și livrarea de gaze către o altă țară a Uniunii Europene, în cazul în care aceasta are dificultăți de aprovizionare. Desigur, situația poate genera și un așa-numit comportament al „călătorului clandestin”, adică un stat membru să aștepte ajutor de la alte țări fără a face eforturi suficiente pentru aprovizionare și optimizarea consumului. Dar esențial este că programul Comisiei Europene nu face apel doar la reducerea consumului, ci și la solidaritatea europeană.

Obiectivul scăderii consumului de gaze naturale este complet diferit față de perioada prin care a trecut România înainte de 1989. Acum, Uniunea Europeană își propune să rezolve, pe termen scurt, problema dependenței de gazele rusești prin surse alternative de aprovizionare și, totodată, să acționeze preventiv pentru situația în care Rusia va închide în această iarnă „robinetul”. În România socialistă, raționalizarea consumului era impusă în numele unei politici economice eronate, într-o societate autocratică.

Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai. De data aceasta, însă, sacrificiile vor fi făcute pentru a păstra Uniunea Europeană împreună și alături de partea bună a istoriei.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: flickr

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.