Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 951 din 30 iunie ÔÇô 6 iulie 2022
image

Infla╚Ťia a venit ├«n economie ╚Öi ├«n via╚Ťa oamenilor. Cre╚Öterea pre╚Ťurilor a ├«nceput anul trecut ╚Öi economi╚Ötii s-au ├«mp─âr╚Ťit ├«n dou─â tabere: una, care a pledat pentru ideea c─â infla╚Ťia va fi tranzitorie, adic─â se va manifesta pe o perioad─â scurt─â de timp, al╚Ťii, care au crezut c─â o rat─â ridicat─â a infla╚Ťiei va persista pentru o perioad─â ├«ndelungat─â. Acum, se poate vedea c─â a doua tab─âr─â a avut dreptate.

Pare un am─ânunt tehnic, dar viziunea asupra infla╚Ťiei (pentru o perioad─â scurt─â de timp sau pentru o perioad─â ├«ndelungat─â) a determinat comportamentul b─âncilor centrale. ├Än sensul c─â m─âsura cea mai eficient─â pe care o au la dispozi╚Ťie b─âncile centrale este cre╚Öterea dob├«nzilor. Pentru c─â mul╚Ťi dintre cei care conduc b─âncile centrale din economiile mari ale lumii au considerat c─â infla╚Ťia va fi tranzitorie, cre╚Öterea dob├«nzii a fost am├«nat─â. ├Än felul acesta, rata infla╚Ťiei a crescut peste tot ├«n economia mondial─â.

Acum, situa╚Ťia este complet schimbat─â. E clar c─â pentru o perioad─â mai lung─â de timp (cel pu╚Ťin p├«n─â ├«n a doua jum─âtate a anului viitor) va fi o rat─â ├«nalt─â a infla╚Ťiei ╚Öi, mai mult dec├«t at├«t, toate economiile mari ale lumii s-au trezit, anul acesta, ├«n fa╚Ťa unei cifre record a infla╚Ťiei.

Ce este de f─âcut? Prima m─âsur─â care ar trebui luat─â este cre╚Öterea dob├«nzilor, iar cele mai multe b─ânci centrale au f─âcut deja acest lucru. Rezerva Federal─â american─â a operat deja c├«teva itera╚Ťii de cre╚Ötere, Banca Central─â European─â a anun╚Ťat pentru luna iulie o cre╚Ötere a dob├«nzii-cheie ╚Öi tot mai multe b─ânci centrale au adoptat ceea ce se nume╚Öte o schimbare a politicii monetare.

Problema este c─â o politic─â de cre╚Ötere a dob├«nzii trebuie f─âcut─â astfel ├«nc├«t s─â produc─â daune c├«t mai mici asupra economiei. Este greu de spus dac─â exist─â o solu╚Ťie de echilibru. Dob├«nzile mai mari scumpesc creditele, descurajeaz─â consumul ╚Öi duc la sc─âderea infla╚Ťiei. Dar ÔÇ×t─âv─âlugulÔÇŁ cre╚Öterii pre╚Ťurilor s-a pornit, dob├«nzile ├«ncep ╚Öi ele s─â creasc─â ╚Öi apar semne de ├«ntrebare legate de c├«t de repede ╚Öi c├«t de mult pot fi ridicate dob├«nzile astfel ├«nc├«t s─â nu provoace o sc─âdere economic─â de propor╚Ťii.

Acum, dezbaterile pe tema infla╚Ťiei tranzitorii sau permanente au fost ├«nlocuite cu cele privind modul ├«n care economia va ateriza, lin sau abrupt. Toat─â lumea se ├«ntreab─â dac─â se poate g─âsi o cale de mijloc, astfel ├«nc├«t, ├«n acela╚Öi timp, s─â scad─â infla╚Ťia, iar cre╚Öterea economic─â s─â reziste.

Nu este deloc simplu. Ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n acest moment s├«nt semnele unei poten╚Ťiale crize. ├Än sensul c─â pie╚Ťele financiare din Statele Unite ale Americii ╚Öi din Uniunea European─â au sc─âzut, ceea ce reprezint─â un prim semnal. A fost urmat de un altul, ╚Öi anume o sc─âdere a cererii pe pia╚Ťa imobiliar─â american─â ╚Öi acum ├«ncep s─â apar─â ╚Öi concedieri ale unor angaja╚Ťi. Este exact ├«n╚Öiruirea logic─â prin care se anun╚Ť─â o criz─â, deocamdat─â ├«n America, este posibil foarte cur├«nd ╚Öi ├«n Europa.

Aterizare for╚Ťat─â sau lin─â? Aceasta-i ├«ntrebarea. Cel mai bun exemplu este c─â unii economi╚Öti prognozeaz─â c─â economia american─â va reu╚Öi s─â evite intrarea ├«n recesiune. Este important acest aspect, pentru c─â, ├«n general, evolu╚Ťia economiei americane influen╚Ťeaz─â economia global─â. Cre╚Öterile sau sc─âderile economiei americane se resimt ├«n marile economii ale lumii, inclusiv ├«n cea a Uniunii Europene. Deci efectul de contagiune este foarte mare, toate evolu╚Ťiile, bune sau rele, ale economiei americane se transfer─â, ├«ntr-un anumit timp, c─âtre Uniunea European─â.

Totodat─â, pentru a lupta cu infla╚Ťia trebuie analizate cauzele ei. ├Än aceast─â privin╚Ť─â, lucrurile s├«nt destul de clare: pe de o parte, programele de achizi╚Ťii de obliga╚Ťiuni ale statelor ╚Öi companiilor, derulate ├«n ultimii zece de ani de b─âncile centrale, pe de alt─â parte, cre╚Öterea brusc─â a cererii care s-a suprapus cu o criz─â ├«n ceea ce prive╚Öte oferta, din cauza pandemiei ╚Öi apoi a r─âzboiului din Ucraina. Ambele cauze s├«nt dificil de contracarat. Excesul de lichiditate de pe pia╚Ť─â nu poate fi retras cu u╚Öurin╚Ť─â, pentru c─â s-ar ajunge exact ├«n situa╚Ťia ├«n care ar exista riscul unei c─âderi bru╚Öte a economiei. La fel, criza pre╚Ťurilor materiilor prime energetice este departe de a avea o rezolvare. Ea s-a acutizat cu ocazia r─âzboiului din Ucraina, a sanc╚Ťiunilor occidentale impuse Rusiei ╚Öi, ├«n general, din cauza schimb─ârii rela╚Ťiilor de afaceri din economia mondial─â.

Rea╚Öezarea circuitelor comerciale la nivel global este ├«n plin─â desf─â╚Öurare. Un astfel de proces nu avantajeaz─â procesul de sc─âdere a infla╚Ťiei, ├«ntruc├«t g─âsirea noilor trasee de business presupune ╚Öi o cre╚Ötere a pre╚Ťurilor. Deci toate estim─ârile arat─â c─â urmeaz─â o perioad─â complicat─â pentru consumatori ╚Öi pentru multe sectoare economice, iar a╚Ötept─ârile s├«nt de cre╚Ötere a pre╚Ťurilor ╚Öi nu de o sc─âdere a lor.

├Än aceste condi╚Ťii, ce pot face cet─â╚Ťenii? Doar c├«teva lucruri. S─â ├«╚Öi p─âstreze locul de munc─â ╚Öi chiar s─â negocieze, dac─â este posibil, o cre╚Ötere de salariu raportat─â la infla╚Ťie.

├Än ultim─â instan╚Ť─â, infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii. R─âul a fost f─âcut. Acum, revenirea infla╚Ťiei la valori mici se poate face doar cu mari riscuri pentru economie.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

´╗┐Foto: wikimedia commons        

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.