Cine și cum luptă cu inflația

Publicat în Dilema Veche nr. 951 din 30 iunie – 6 iulie 2022
image

Inflația a venit în economie și în viața oamenilor. Creșterea prețurilor a început anul trecut și economiștii s-au împărțit în două tabere: una, care a pledat pentru ideea că inflația va fi tranzitorie, adică se va manifesta pe o perioadă scurtă de timp, alții, care au crezut că o rată ridicată a inflației va persista pentru o perioadă îndelungată. Acum, se poate vedea că a doua tabără a avut dreptate.

Pare un amănunt tehnic, dar viziunea asupra inflației (pentru o perioadă scurtă de timp sau pentru o perioadă îndelungată) a determinat comportamentul băncilor centrale. În sensul că măsura cea mai eficientă pe care o au la dispoziție băncile centrale este creșterea dobînzilor. Pentru că mulți dintre cei care conduc băncile centrale din economiile mari ale lumii au considerat că inflația va fi tranzitorie, creșterea dobînzii a fost amînată. În felul acesta, rata inflației a crescut peste tot în economia mondială.

Acum, situația este complet schimbată. E clar că pentru o perioadă mai lungă de timp (cel puțin pînă în a doua jumătate a anului viitor) va fi o rată înaltă a inflației și, mai mult decît atît, toate economiile mari ale lumii s-au trezit, anul acesta, în fața unei cifre record a inflației.

Ce este de făcut? Prima măsură care ar trebui luată este creșterea dobînzilor, iar cele mai multe bănci centrale au făcut deja acest lucru. Rezerva Federală americană a operat deja cîteva iterații de creștere, Banca Centrală Europeană a anunțat pentru luna iulie o creștere a dobînzii-cheie și tot mai multe bănci centrale au adoptat ceea ce se numește o schimbare a politicii monetare.

Problema este că o politică de creștere a dobînzii trebuie făcută astfel încît să producă daune cît mai mici asupra economiei. Este greu de spus dacă există o soluție de echilibru. Dobînzile mai mari scumpesc creditele, descurajează consumul și duc la scăderea inflației. Dar „tăvălugul” creșterii prețurilor s-a pornit, dobînzile încep și ele să crească și apar semne de întrebare legate de cît de repede și cît de mult pot fi ridicate dobînzile astfel încît să nu provoace o scădere economică de proporții.

Acum, dezbaterile pe tema inflației tranzitorii sau permanente au fost înlocuite cu cele privind modul în care economia va ateriza, lin sau abrupt. Toată lumea se întreabă dacă se poate găsi o cale de mijloc, astfel încît, în același timp, să scadă inflația, iar creșterea economică să reziste.

Nu este deloc simplu. Ceea ce se întîmplă în acest moment sînt semnele unei potențiale crize. În sensul că piețele financiare din Statele Unite ale Americii și din Uniunea Europeană au scăzut, ceea ce reprezintă un prim semnal. A fost urmat de un altul, și anume o scădere a cererii pe piața imobiliară americană și acum încep să apară și concedieri ale unor angajați. Este exact înșiruirea logică prin care se anunță o criză, deocamdată în America, este posibil foarte curînd și în Europa.

Aterizare forțată sau lină? Aceasta-i întrebarea. Cel mai bun exemplu este că unii economiști prognozează că economia americană va reuși să evite intrarea în recesiune. Este important acest aspect, pentru că, în general, evoluția economiei americane influențează economia globală. Creșterile sau scăderile economiei americane se resimt în marile economii ale lumii, inclusiv în cea a Uniunii Europene. Deci efectul de contagiune este foarte mare, toate evoluțiile, bune sau rele, ale economiei americane se transferă, într-un anumit timp, către Uniunea Europeană.

Totodată, pentru a lupta cu inflația trebuie analizate cauzele ei. În această privință, lucrurile sînt destul de clare: pe de o parte, programele de achiziții de obligațiuni ale statelor și companiilor, derulate în ultimii zece de ani de băncile centrale, pe de altă parte, creșterea bruscă a cererii care s-a suprapus cu o criză în ceea ce privește oferta, din cauza pandemiei și apoi a războiului din Ucraina. Ambele cauze sînt dificil de contracarat. Excesul de lichiditate de pe piață nu poate fi retras cu ușurință, pentru că s-ar ajunge exact în situația în care ar exista riscul unei căderi bruște a economiei. La fel, criza prețurilor materiilor prime energetice este departe de a avea o rezolvare. Ea s-a acutizat cu ocazia războiului din Ucraina, a sancțiunilor occidentale impuse Rusiei și, în general, din cauza schimbării relațiilor de afaceri din economia mondială.

Reașezarea circuitelor comerciale la nivel global este în plină desfășurare. Un astfel de proces nu avantajează procesul de scădere a inflației, întrucît găsirea noilor trasee de business presupune și o creștere a prețurilor. Deci toate estimările arată că urmează o perioadă complicată pentru consumatori și pentru multe sectoare economice, iar așteptările sînt de creștere a prețurilor și nu de o scădere a lor.

În aceste condiții, ce pot face cetățenii? Doar cîteva lucruri. Să își păstreze locul de muncă și chiar să negocieze, dacă este posibil, o creștere de salariu raportată la inflație.

În ultimă instanță, inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii. Răul a fost făcut. Acum, revenirea inflației la valori mici se poate face doar cu mari riscuri pentru economie.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons        

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.