Economia după pandemie și după războiul din Ucraina. Ce știm acum

Publicat în Dilema Veche nr. 937 din 24 – 30 martie 2022
Economia după pandemie și după războiul din Ucraina  Ce știm acum jpeg

Chiar dacă finalul războiului din Ucraina nu este previzibil, nici din punctul de vedere al momentului, nici din cel al formulei care poate opri ostilitățile militare, o certitudine există. Ea sună în cel mai banal mod cu putință, și anume că, după război, „lumea nu va mai fi la fel”. Este o formulă care s-a banalizat deja, dar întrebarea rămîne: ne putem imagina cum va arăta economia în următorii ani?

Pentru a schița un răspuns nu trebuie să uităm lanțul de evenimente care au lovit lumea în ultimii doi ani: pandemia, criza prețurilor materiilor prime energetice, care a creat o creștere a ratei inflației, și războiul din Ucraina.

Mai întîi, pandemia a adus revelația unei uluitoare dependențe a economiei globale și a celei europene de cea chineză și, în general, de cea asiatică. Medicamente, măști de protecție, semiconductori, piese și subansamble pentru tot felul de produse asamblate în Europa, toate vin din Asia. Cînd pandemia a încetinit sau a blocat lanțurile de aprovizionare, companiile europene și-au pus problema dependenței de China, cetățenii europeni au fost nevoiți să aștepte mai mult timp produsele pe care doreau să le cumpere, iar politicienii au dat imediat semnalul că așteaptă ca firmele europene să revină pe „vechiul continent”.

S-a vorbit o perioadă despre relocarea companiilor europene din China, iar unele state au schițat și programe de încurajare a revenirii companiilor europene. Dar rezultatele concrete s-au lăsat așteptate, în sensul că nu există vreo companie importantă care să își fi relocat producția din China în statele Uniunii Europene. Pentru următorii ani, Uniunea Europeană a lansat cîteva programe care încurajează investițiile, dintre care cel mai ambițios se referă la dezvoltarea unei industrii a semiconductorilor.

Pandemia a arătat dependența economiei europene de cea chineză. Războiul din Ucraina a scos în evidență dependența Europei de materiile prime energetice din Rusia. Sancțiunile statelor occidentale au venit la pachet cu boicotul pe care aproape 300 de companii l-au declarat Rusiei, fie prin înghețarea investițiilor, fie prin oprirea livrărilor către piața rusească. Dacă marile companii nu s-au grăbit să plece din China, în perioada pandemiei, acum și-au făcut o datorie de onoare din a abandona rapid piața rusească. Nu a fost o chestiune de opțiune, ci una aproape obligatorie, în contextul în care statele și publicul larg au pus presiune asupra managementului și acționarilor companiilor să ia decizia de „a îngheța” activitățile din Rusia. La un moment dat, a fost chiar și o problemă de marketing, dar aceasta este o altă discuție.

Să ne întoarcem la întrebarea: cum va arăta economia globală după război? Trebuie să privim adevărul în față. Războiul lui Putin nu este doar un război împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor occidentale. Toate mesajele lui Putin din ultima perioadă vorbesc despre acest lucru, adică despre o lume antagonică în care Rusia pare dispusă să se bată cu tot „Occidentul decadent”. 

În aceste condiții, este previzibil că sancțiunile economice nu se vor opri pînă cînd problema Putin nu își va găsi o rezolvare. Schimburile comerciale la nivel global se vor restrînge, iar globalizarea nu va dispărea, ci va fi mai mică. Este probabil ca piața rusească să fie abandonată pentru următorii ani, respectiv pînă cînd Rusia nu va dovedi că este din nou o democrație funcțională. Dar contextul global nu se va limita la Rusia, ci va împărți statele și economiile, va limita investițiile și relațiile comerciale.

Lecția pe care ne-o dă războiul din Ucraina este aceea că nu are rost să investești într-o țară lipsită de democrație. Mai devreme sau mai tîrziu, riscul de țară se va materializa, iar companiile vor pierde. La altă scară, principiul este valabil și pentru investițiile occidentale în China.

Globalizarea se va concentra asupra democrațiilor. Chiar dacă vor fi costuri mari pentru companii și pentru statele occidentale, criteriul nivelului de democrație va deveni esențial pentru decizia unei companii de a investi. Companiile vor pierde piețe și vor avea costuri mai mari, drept urmare consumatorii occidentali vor fi obligați să plătească mai mult pentru mărfurile pe care le cumpără.

Vrînd-nevrînd, în următorii ani, firmele și cetățenii vor trebui să plătească prețul pe care îl presupune restrîngerea globalizării. Dacă acest fenomen se va întîmpla și în ceea ce privește economia chineză, impactul va fi și mai complicat.

Problema este că Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie nu își mai pot permite să greșească. Miza nu mai este doar una strict economică. Este politică și democratică, nu doar privind nivelul de trai, ci și dreptul cetățenilor de a fi liberi. Miza este războiul dintre Occident și „noul comunism”. Pentru a găsi o soluție, merită ca „lumea liberă” să plătească mai mult factura la energie, plinul cu benzină al mașinii, o vacanță sau pîinea. Este prețul plătit pentru ca economiile și societățile să rămînă deschise.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: Shutterstock / adevarul.ro

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.
image
Păţania neaşteptată a unei românce în Grecia. „Asta cu seriozitatea şi amabilitatea grecilor e doar un mit”
O româncă spera să petreacă un concediu de vis în Grecia, iar pentru asta şi-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajunsă acolo, turista a avut o surpriză neplăcută.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.