Economia după pandemie și după războiul din Ucraina. Ce știm acum

Publicat în Dilema Veche nr. 937 din 24 – 30 martie 2022
Economia după pandemie și după războiul din Ucraina  Ce știm acum jpeg

Chiar dacă finalul războiului din Ucraina nu este previzibil, nici din punctul de vedere al momentului, nici din cel al formulei care poate opri ostilitățile militare, o certitudine există. Ea sună în cel mai banal mod cu putință, și anume că, după război, „lumea nu va mai fi la fel”. Este o formulă care s-a banalizat deja, dar întrebarea rămîne: ne putem imagina cum va arăta economia în următorii ani?

Pentru a schița un răspuns nu trebuie să uităm lanțul de evenimente care au lovit lumea în ultimii doi ani: pandemia, criza prețurilor materiilor prime energetice, care a creat o creștere a ratei inflației, și războiul din Ucraina.

Mai întîi, pandemia a adus revelația unei uluitoare dependențe a economiei globale și a celei europene de cea chineză și, în general, de cea asiatică. Medicamente, măști de protecție, semiconductori, piese și subansamble pentru tot felul de produse asamblate în Europa, toate vin din Asia. Cînd pandemia a încetinit sau a blocat lanțurile de aprovizionare, companiile europene și-au pus problema dependenței de China, cetățenii europeni au fost nevoiți să aștepte mai mult timp produsele pe care doreau să le cumpere, iar politicienii au dat imediat semnalul că așteaptă ca firmele europene să revină pe „vechiul continent”.

S-a vorbit o perioadă despre relocarea companiilor europene din China, iar unele state au schițat și programe de încurajare a revenirii companiilor europene. Dar rezultatele concrete s-au lăsat așteptate, în sensul că nu există vreo companie importantă care să își fi relocat producția din China în statele Uniunii Europene. Pentru următorii ani, Uniunea Europeană a lansat cîteva programe care încurajează investițiile, dintre care cel mai ambițios se referă la dezvoltarea unei industrii a semiconductorilor.

Pandemia a arătat dependența economiei europene de cea chineză. Războiul din Ucraina a scos în evidență dependența Europei de materiile prime energetice din Rusia. Sancțiunile statelor occidentale au venit la pachet cu boicotul pe care aproape 300 de companii l-au declarat Rusiei, fie prin înghețarea investițiilor, fie prin oprirea livrărilor către piața rusească. Dacă marile companii nu s-au grăbit să plece din China, în perioada pandemiei, acum și-au făcut o datorie de onoare din a abandona rapid piața rusească. Nu a fost o chestiune de opțiune, ci una aproape obligatorie, în contextul în care statele și publicul larg au pus presiune asupra managementului și acționarilor companiilor să ia decizia de „a îngheța” activitățile din Rusia. La un moment dat, a fost chiar și o problemă de marketing, dar aceasta este o altă discuție.

Să ne întoarcem la întrebarea: cum va arăta economia globală după război? Trebuie să privim adevărul în față. Războiul lui Putin nu este doar un război împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor occidentale. Toate mesajele lui Putin din ultima perioadă vorbesc despre acest lucru, adică despre o lume antagonică în care Rusia pare dispusă să se bată cu tot „Occidentul decadent”. 

În aceste condiții, este previzibil că sancțiunile economice nu se vor opri pînă cînd problema Putin nu își va găsi o rezolvare. Schimburile comerciale la nivel global se vor restrînge, iar globalizarea nu va dispărea, ci va fi mai mică. Este probabil ca piața rusească să fie abandonată pentru următorii ani, respectiv pînă cînd Rusia nu va dovedi că este din nou o democrație funcțională. Dar contextul global nu se va limita la Rusia, ci va împărți statele și economiile, va limita investițiile și relațiile comerciale.

Lecția pe care ne-o dă războiul din Ucraina este aceea că nu are rost să investești într-o țară lipsită de democrație. Mai devreme sau mai tîrziu, riscul de țară se va materializa, iar companiile vor pierde. La altă scară, principiul este valabil și pentru investițiile occidentale în China.

Globalizarea se va concentra asupra democrațiilor. Chiar dacă vor fi costuri mari pentru companii și pentru statele occidentale, criteriul nivelului de democrație va deveni esențial pentru decizia unei companii de a investi. Companiile vor pierde piețe și vor avea costuri mai mari, drept urmare consumatorii occidentali vor fi obligați să plătească mai mult pentru mărfurile pe care le cumpără.

Vrînd-nevrînd, în următorii ani, firmele și cetățenii vor trebui să plătească prețul pe care îl presupune restrîngerea globalizării. Dacă acest fenomen se va întîmpla și în ceea ce privește economia chineză, impactul va fi și mai complicat.

Problema este că Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie nu își mai pot permite să greșească. Miza nu mai este doar una strict economică. Este politică și democratică, nu doar privind nivelul de trai, ci și dreptul cetățenilor de a fi liberi. Miza este războiul dintre Occident și „noul comunism”. Pentru a găsi o soluție, merită ca „lumea liberă” să plătească mai mult factura la energie, plinul cu benzină al mașinii, o vacanță sau pîinea. Este prețul plătit pentru ca economiile și societățile să rămînă deschise.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: Shutterstock / adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Scientist microscope 73699468 jpg
O a doua șansă la viață: povestea lui Xiao An și decizia luată la naștere care l-a salvat după 19 ani
La 18 ani, Xiao An, nume sub care este cunoscut cazul, abia intrase în viața de adult când analizele au arătat o boală rară și gravă a măduvei osoase: anemie aplastică, o afecțiune în care organismul nu mai reușește să producă suficiente celule sanguine.
gemini generated image 667vx0667vx0667v jpg
Egipt iarna cu copiii: Hurghada sau Sharm el-Sheikh și ce verifici la hotel?
Pentru o vacanță în Egipt iarna cu copiii, începe comparația cu plaja și piscina pe care le veți folosi. Hurghada merită analizată dacă prioritatea este un hotel cu intrare comodă în mare și facilități pentru cei mici.
Pete Hegseth FOTO Profimedia
Hegseth, după inițierea procedurii de demitere: „Este sabotaj”. Despre războiul cu Iranul: „Aș face-o din nou chiar mâine”
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a calificat marți drept o „farsă” inițiativa lansată împotriva sa în Congres pentru declanșarea procedurii de destituire („impeachment”), susținând că demersul este sortit eșecului.
Contor energie electrica curent electricitate factura FOTO Shutterstock
Un furnizor de energie, scos de pe piață de ANRE prin retragerea licenţei: „Este un risc”
O companie care activa pe piața energiei electrice a rămas fără licență, după ce verificările autorității de reglementare au scos la iveală mai multe nereguli. Președintele ANRE spune că astfel de situații pot pune în pericol întreaga piață.
mara banica colaj instagram jpeg
Mama Marei Bănică a ajuns pe mâinile medicilor, în același spital în care s-a stins din viață tatăl ei: „Doamne, nu-mi da cât pot duce!” Ce mesaj a transmis vedeta
Mara Bănică trece prin momente dificile, după ce mama sa a ajuns pe mâinile medicilor. Femeia care i-a dat viață este internată în același spital în care tatăl jurnalistei și-a dat ultima suflare, iar această coincidență dureroasă a răscolit amintiri pe care vedeta încearcă de ani buni să le țină de
Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat în funcția de premier pe Siegfried Mureșan. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Nicușor Dan, conferință de presă la Cotroceni despre „provocările ultimelor luni”. Adevărul transmite live
Președintele Nicușor Dan susține, de la ora 19:00, o conferință de presă la Palatul Cotroceni. Șeful statului a anunțat că va vorbi despre „provocările ultimelor luni” și prioritățile pentru perioada următoare.
Vasul unui reactor nuclear, la centrul de instruire al centralei atomoelectrice Paks din Ungaria  Imagine de arhivă folosită de agenția ANSA pentru ilustrarea unei știri despre proiectul ATHENA de la Mioveni  Foto egridobo hu jpg
ALFRED, reactorul nuclear al viitorului, pregătit în România. Cum va arăta noua tehnologie și de ce a fost ales Mioveniul
La Mioveni, orașul cunoscut pentru uzina Dacia, cercetătorii români participă la dezvoltarea unui reactor nuclear de generația a IV-a, răcit cu plumb. Proiectul ALFRED este finanțat din fonduri europene, iar investițiile în instalațiile experimentale din Argeș depășesc 100 de milioane de euro.
Harsha Engineers Europe jpg
Un mare producător indian își restrânge activitatea în România după cinci ani de pierderi. Ce se întâmplă cu fabrica din Ghimbav
Unul dintre cei mai mari producători de colivii pentru rulmenți la nivel mondial a anunțat un plan de restrângere a activității la fabrica pe care o deține în Ghimbav, județul Brașov, în încercarea de a reduce costurile și de a opri pierderile înregistrate de subsidiara din România.
avioane SUA marina FOTO US Marine Corps / Facebook
Pentagonul retrage de urgență avioane militare americane din Marea Britanie. Ce se întâmplă la baza aeriană
Statele Unite au retras luni o parte dintre aeronavele militare staționate la baza aeriană Mildenhall din estul Angliei, pe fondul unei amenințări atribuite Iranului, potrivit unor informații publicate de Wall Street Journal și Financial Times.