Stat minimal, stat puternic, stat eficient

Publicat în Dilema Veche nr. 943 din 5 – 11 mai 2022
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg

Florin Georgescu, profesor de economie și actual prim-viceguvernator al BNR, este un economist de care nu poți să faci abstracție. Pot să nu îți placă ideile de stînga ale dlui Georgescu sau, dimpotrivă, le poți îmbrățișa, dar este clar că abordarea tranșantă nu poate fi trecută cu vederea.

Recent, profesorul Florin Georgescu a lovit din nou. Preocupările privind impozitarea capitalului în comparație cu impozitarea muncii, lipsa capitalului antreprenorilor români și chiar modul în care oamenii de afaceri români își folosesc companiile pe post de surse de cash sînt teme favorite ale lui Florin Georgescu. Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.

Cu ocazia unei conferințe organizate de Banca Națională a României și Academia de Studii Economice, Florin Georgescu a numit din nou problemele capitalului din România. De data aceasta, prim-viceguvernatorul a pus în circulație o expresie sugestivă și, să recunoaștem, inspirată. Florin Georgescu a explicat că oamenii de afaceri și întreprinzătorii scot cash din firmă și în felul acesta transformă capitalul companiei în bani ai proprietarului companiei. Ideea poate face carieră și este plină  de semnificații. Adică banii dintr-o firmă sînt capital, pentru că pot să fie folosiți pentru a face investiții în active sau în forța de muncă, în timp ce dividendele companiei care ajung în buzunarul acționarilor sau asociaților unei firme (după ce a fost plătit impozitul) se transformă în bani, adică sume care sînt la dispoziția antreprenorului și nu a firmei.

În acest context, Florin Georgescu reamintește nevoia de capitalizare a companiilor românești, adică firmele care au un capital negativ, adică au datorii mai mari decît capitalul social. Nu este pentru prima dată cînd Florin Georgescu vorbește și calculează sumele care ar trebui aduse „de acasă” de proprietarii de companii dacă s-ar aplica prevederea legală care spune că firmele cu capital negativ sînt obligate să facă o majorare de capital. Astfel, sumele cu care ar trebui capitalizate firmele sînt de ordinul a zeci de miliarde de euro. O mare parte din datoriile plătite de companii sînt către acționari care au împrumutat firma, ceea ce este, într-adevăr, un fel de sport național despre care profesorul Georgescu spune că, de fapt, ar trebui ca în locul împrumuturilor acționarilor să existe o capitalizare a companiilor. Trebuie spus că mecanismul împrumutării firmei de către acționari este legal și, totodată, că nici o instituție a statului nu are determinarea de a urmări aplicarea prevederilor legii cu privire la capitalul negativ al companiilor.

Doar că, de data aceasta, Florin Georgescu merge mai departe cu ideea decapitalizării companiilor românești. Acesta vorbește despre privatizarea din anii 1990-2000, atunci cînd multe companii de stat au fost vîndute. Prim-viceguvernatorul BNR arată că o parte din capitalul companiilor privatizate (terenuri, clădiri sau alte active) a fost vîndut de către noii proprietari, care în felul acesta au transferat capitalul firmei în propriii bani. Desigur, fenomenul a existat. Dar nu ar trebui generalizat și scos din context. În multe situații, vînzarea unor active era perfect justificată. Tehnologia companiilor de stat privatizate era de multe ori uzată fizic sau moral, în multe cazuri halele de producție erau vechi, nemodernizate, iar relocarea producției din mijlocul orașelor la periferia acestora era o mișcare logică.

Mai mult decît atît, Florin Georgescu aduce în discuție ideea că întregul proces de privatizare s-a realizat pe baza presiunii opiniei publice și a mediului de afaceri pentru funcționarea unui stat minimal. Cu alte cuvinte, afirmă Florin Georgescu, principiile statului minimal au ajutat la derularea procesului de privatizare și au avantajat oamenii de afaceri nu să capitalizeze companiile pe care le dețineau, ci să acumuleze bani. Să admitem că lucrurile stau în felul acesta. Dar profesorul Georgescu uită să vorbească și despre alte beneficii pe care le-a adus statul minimal. Umflarea aparatului administrativ, lipsa oricăror criterii concrete de eficiență a serviciilor efectuate de aparatul de stat, întîrzierea procesului de digitalizare care ar fi putut să aducă o reducere a numărului funcționarilor publici, înființarea pensiilor speciale, lipsa performanței administrației în dezvoltarea unor proiecte semnificative de infrastructură și a accesării fondurilor europene, eșecurile repetate în restructurarea administrației publice și larghețea cu care s-a umflat administrația locală, toate acestea sînt cedări ale statului minimal. Sau, mai exact, ale unui stat slab. Dacă tot se aduc în discuție cedările statului minimal în fața mediului de afaceri, atunci trebuie adăugate și ratările, interesele din umbră sau inabilitățile pe care statul minimal le-a avut chiar în raport de construcția sau modernizarea instituțiilor statului.

Florin Georgescu afirmă că, astăzi, cei care în urmă cu 30 de ani pledau pentru statul minimal cer un stat puternic. Este adevărat că sîntem într-un moment în care toată lumea vrea ceva de la stat. Dar nu doar oamenii de afaceri. Funcționarii publici vor salarii mai mari, pensionarii vor pensii mai mari, angajații din companiile de stat vor și ei creșteri de salarii. Statul este asaltat de cereri de tot felul. Nu doar de la oamenii de afaceri. Așadar, statul minimal sau cel puternic există și pentru antreprenor, și pentru angajatul la stat, și pentru salariatul din sectorul privat. Mai important este, dincolo de cum este statul, cum funcționează statul.

Constantin Rudnițchi este analist economic

Foto: Hotnews.ro / Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloasă de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de astăzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O adoră mai ales copiii. Puțini știu că acest preparat este, de fapt, o invenție, a apărut dintr-o greșeală să spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia susţine că nu va renunţa la planurile sale în Ucraina, în pofida sancţiunilor şi a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia îşi va continua 'operaţiunea specială militară' în Ucraina, în pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev şi a sancţiunilor occidentale instituite împotriva Moscovei.