Argentina, nu plînge! Ai votat austeritatea

Publicat în Dilema Veche nr. 1028 din 21 decembrie – 27 decembrie 2023
image

Victoria în alegeri a candidatului nonconformist Javier Milei nu anticipa ce avea să urmeze. Milei a cîștigat alegerile din Argentina de pe o platformă economică libertariană, un curent economic care crede în statul minimal, și cu o idee care în alte state ar fi speriat o mare parte a electoratului, și anume abandonarea monedei naționale și trecerea la dolarul american. 

Preluarea mandatului de către președintele Milei, un anarho-capitalist, după cum a fost descris, a adus un șoc chiar mai mare decît renunțarea la peso-ul autohton, și anume un pachet de măsuri de austeritate. Trebuie remarcat că, dincolo de programul electoral, impunerea unor măsuri de restructurare a economiei (sau de austeritate) era un rău necesar. De exemplu, anul acesta, Argentina a ajuns la o inflație de 143% și ceva trebuia făcut. 

Prima mișcare a Guvernului președintelui Milei a fost devalorizarea bruscă a peso-ului în raport cu dolarul, cu 50%, de la 400 la 800 de peso pentru un dolar. Este ușor de înțeles la ce folosește această devalorizare bruscă a monedei naționale argentiniene. Ar trebui să aibă ca efect o reducere a inflației și o creștere a nivelului de competitivitate al exporturilor argentiniene. 

Argentina este un mare exportator de produse agricole (soia, porumb, grîu), la unele capitole (făină și ulei de soia, nuci, tărîțe) fiind chiar primul exportator mondial. De asemenea, statul din America Latină exportă automobile, dar importă masiv piese și subansamble ale industriei auto. Din aceste puncte de vedere, asemănarea cu economia românească este foarte mare.

Devalorizarea atît de accentuată a monedei naționale, peso, îi avantajează pe exportatori care, în felul acesta, fie încasează mai mulți peso pentru același dolar primit din exporturi, fie își ajustează costurile interne pentru a fi mai competitivi pe piețele externe. Dacă în ceea ce îi privește pe exportatori situația pare a fi cît se poate de favorabilă, în schimb, importurile vor deveni mult mai scumpe. Astfel, se mizează pe o reducere a consumului de produse din import și implicit pe o scădere a inflației. Per total, însă, este clar că o devalorizare atît de rapidă și de abruptă duce la o reducere a puterii de cumpărare a populației. 

România a cunoscut o astfel de experiență în anul 1997. Atunci, la cîteva zile de la instalarea unui nou guvern și a unui nou președinte al țării, leul românesc s-a prăbușit de la 4.000 la 10.000 de lei și apoi s-a stabilizat la un curs de 7.000 de lei pentru un dolar. Atunci, pentru România, valuta de referință era moneda americană. Pentru economie, șocul a fost imens. Românii și-au văzut salariile înjumătățite (raportate la dolar), managerii companiilor au intrat în panică, iar cîștigurile exportatorilor au fost prea mici pentru a putea spune că economia s-a însănătoșit după devalorizarea accentuată a monedei naționale.

Este adevărat că situația economiei era una complicată. În anii 1992-1996, cifrele de creștere păreau liniștitoare. Dar în economia reală lucrurile stăteau foarte rău. Adică firmele de stat lucrau pe stoc, acumulau datorii la bugete și la partenerii de afaceri, arieratele erau o mare problemă a economiei românești. Ca urmare, pachetul de reforme sau de austeritate, cum a fost numit, a inclus, începînd cu anul 1997, decizii de privatizare, restructurare sau închidere a unor companii de stat care aveau o situație economică dificilă. Întregul program s-a desfășurat sub susținerea financiară a Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale, ceea ce a făcut ca mulți români să confunde voința Guvernului de atunci cu impunerea unui program de restructurare de către FMI și Banca Mondială. Efectele asupra economiei românești au fost dure. Au fost trei ani de scădere economică, trei ani dificili, dar care au pus bazele pentru o economie mai sănătoasă.

Și în Argentina, devalorizarea monedei naționale este doar partea vizibilă. Există, însă, și alte cîteva măsuri care vor să însănătoșească economia, chiar dacă nu vor fi deloc populare sau vor duce la scădere economică. Este vorba despre reducerea subvențiilor pentru energie și transport și despre tipărirea de monedă. Blocarea emisiunilor monetare ajută la reducerea inflației, pentru că degeaba se devalorizează peso-ul cu 50% față de dolar, dacă se tipărește monedă în mod inflaționist. 

În plus, pachetul de măsuri din Argentina prevede ca proiectele de infrastructură să fie finanțate și executate de sectorul privat. Pentru că statul nu are bani pentru a le finanța, a declarat Luis Caputo, ministrul Economiei. Evident, sub o formă sau alta (taxe sau decontări în rate de la buget), sectorul privat își va recupera investiția realizată în lucrările de infrastructură. 

Mesajul ministrului argentinian al Economiei este tranșant. El vorbește despre strîngerea curelei de către stat și de către populație, despre o problemă bugetară nerezolvată de ani de zile și despre lipsa de bani a statului. De asemenea, este de remarcat că programul impopular a fost lansat imediat după preluarea mandatului, ceea ce este exact cum scrie în manualele de politologie în care se recomandă ca măsurile dure să fie luate în primele 100 de zile de guvernare. 

Obiectivele Guvernului argentinian sînt reducerea inflației și scăderea deficitului bugetar cu 5% din PIB. Sînt ținte dure și ambițioase. Și, poate, Javier Milei va ajunge și la promisiunea de campanie, și anume renunțarea la peso și adoptarea dolarului american, o monedă mult mai stabilă, după cum spunea actualul președinte în campania electorală. Problema este însă cunoscută de economiști, și anume adoptarea dolarului american va face ca Guvernul argentinian să nu poată, în caz de nevoie, să crească sau să scadă dobînzile, în funcție de situația în care se află economia. Morala este că România a fost în situația Argentinei și ar fi bine să nu mai ajungă în următorii ani încă o dată acolo.

foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.