De ce construiește Viktor Orbán stadioane în România

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 955 din 28 iulie ÔÇô 3 august 2022
image

Faptul c─â guvernul Ungariei a construit dou─â stadioane ├«n Rom├ónia, unul la Miercurea Ciuc, altul la Sf├«ntu Gheorghe, este surprinz─âtor. De ce ar investi un stat vecin ├«n stadioane din Rom├ónia? Este un nonsens economic. Un stadion ╚Öi o echip─â de fotbal nu s├«nt o investi╚Ťie pentru un stat la Miercurea Ciuc ╚Öi la Sf├«ntu Gheorghe. La Paris, la Barcelona, la Manchester sau la M├╝nchen ar exista o ╚Öans─â s─â devin─â o investi╚Ťie profitabil─â, dar ├«n cele dou─â ora╚Öe transilvane este exclus.

Investi╚Ťiile maghiare, la fel ca orice alte investi╚Ťii str─âine, pot avea logic─â atunci c├«nd s├«nt orientate c─âtre domenii productive, ├«n hoteluri din sta╚Ťiuni din Transilvania, ├«n centre de produc╚Ťie sau chiar ├«n terenuri agricole. Acolo, investitorii pot avea un scop economic ÔÇô respectiv, investi╚Ťia se va amortiza ├«ntr-o anumit─â perioad─â de timp ╚Öi va produce profit.

De altfel, ╚Öi Rom├ónia, ╚Öi Ungaria ╚Ötiu foarte bine c├«t de necesare s├«nt investi╚Ťiile str─âine. Guvernul de la Budapesta a fost chiar primul beneficiar al valului de investi╚Ťii str─âine, ├«n anii ÔÇÖ90, atunci c├«nd, din motive politice, de infrastructur─â ╚Öi de imagine, primul val al investi╚Ťiilor str─âine nu a mai ajuns ├«n Rom├ónia. Astfel, Rom├ónia a ├«nt├«rziat aproape zece ani pe harta investi╚Ťiilor str─âine occidentale.

Mai mult, ├«ntre Rom├ónia ╚Öi Ungaria a existat ├«n ultimii ani un fel de rivalitate pentru atragerea investi╚Ťiilor str─âine, o concuren╚Ť─â pe care de multe ori au c├«╚Ötigat-o vecinii maghiari (cel mai recent exemplu este cel al companiei Daimler, Mercedes) din simplul motiv c─â investitorii au fost atra╚Öi de infrastructura existent─â, de apropierea de vestul Europei ╚Öi de facilit─â╚Ťile oferite de statul maghiar.

Investi╚Ťiile care au ca scop ob╚Ťinerea profitului s├«nt totdeauna binevenite. Ele ofer─â capital, locuri de munc─â, taxe ╚Öi impozite pl─âtite c─âtre bugetele de stat. Dar stadioanele nu intr─â ├«n aceast─â categorie. Ele nu vor fi niciodat─â profitabile, ├«n special dac─â s├«nt localizate ├«n dou─â mici ora╚Öe din centrul ╚Ť─ârii.

├Än aceast─â logic─â, a investi╚Ťiilor ├«n infrastructura sportiv─â, ne-am putea a╚Ötepta ca Guvernul maghiar s─â construiasc─â pe banii lui ├«n Rom├ónia autostr─âzi, spitale, s─â modernizeze c─âi ferate ╚Öi s─â refac─â sistemele de iriga╚Ťii. Exact ceea ce Guvernul rom├ón se str─âduie╚Öte s─â fac─â de ani de zile f─âr─â rezultate deosebite. Desigur, o astfel de variant─â este imposibil─â, pentru c─â Ungaria ├«╚Öi folose╚Öte bugetul pentru propria infrastructur─â, nu pentru cea din Rom├ónia.

╚śi atunci, ce sens are ca Viktor Orb├ín s─â construiasc─â dou─â stadioane ├«n Rom├ónia? Un r─âspuns l-am aflat recent, atunci c├«nd premierul maghiar a venit s─â vad─â pe ce a dat banii. ╚śi anume, stadioanele s├«nt bune pentru propagand─â, nu pentru profit. Momentele au fost delicioase pentru Viktor Orb├ín: a f─âcut b─âi de mul╚Ťime, a fost aclamat la scen─â deschis─â ╚Öi ╚Öi-a exprimat, ├«nc─â o dat─â, la Tu╚Önad, dezacordul pe care ├«l are cu Uniunea European─â.

Au toate acestea ceva ├«n comun cu ideea de investi╚Ťie, de profit, de recuperarea a sumelor investite? Nu, absolut nimic. Construc╚Ťia stadioanelor ├«n Rom├ónia nu este dec├«t un gest prin care Viktor Orb├ín ╚Öi-a construit o ÔÇ×tribun─âÔÇŁ de la care poate s─â-╚Öi peroreze ideile antieuropene. Putea s─â o fac─â lini╚Ötit (╚Öi a f─âcut-o) de la Budapesta, dar de ce s─â nu se ├«nt├«mple ╚Öi din Rom├ónia, dac─â se poate?

Desigur, Guvernul Rom├óniei a construit ╚Öi el ├«n ultimii ani c├«teva stadioane noi, sub presiunea organiz─ârii c├«torva meciuri la Campionatul European, edi╚Ťia 2020. Altfel, investi╚Ťiile maghiare ├«n infrastructura sportiv─â din Harghita ╚Öi Covasna ar fi pus Rom├ónia ├«ntr-o situa╚Ťie de-a dreptul jenant─â.

Problema real─â este c─â Viktor Orb├ín ╚Öi ideile lui eurosceptice ╚Öi iliberale au c├«╚Ötigat, ├«n ultimii ani, tot mai mul╚Ťi suporteri ├«n Rom├ónia. Nu exist─â un sondaj de opinie pe aceast─â tem─â, dar ascult├«nd opiniile exprimate ├«n emisiunile de televiziune, citind comentariile de pe re╚Ťelele sociale, vom constata c─â premierul maghiar are simpatizan╚Ťi ├«n Rom├ónia. Ace╚Ötia v─âd la Orb├ín independen╚Ťa fa╚Ť─â de Bruxelles, modul ├«n care pune ÔÇ×la col╚ŤÔÇŁ companiile multina╚Ťionale (pe care le impoziteaz─â f─âr─â ca acestea s─â cr├«cneasc─â) ╚Öi mai nou abilitatea de a negocia cu Moscova contracte de livrare a gazelor naturale ╚Öi a ╚Ťi╚Ťeiului.

False imagini. ├Än realitate, Viktor Orb├ín nu face dec├«t s─â submineze interesul european, tocmai ├«ntr-un moment ├«n care este mai mult─â nevoie ca oric├«nd de solidaritate. Premierul maghiar nu este un exemplu de urmat. Opozi╚Ťia fa╚Ť─â de o politic─â european─â comun─â ╚Öi ├«n favoarea unei abord─âri separate fa╚Ť─â de Moscova este nociv─â ╚Öi, oric├«t de mult─â popularitate i-ar aduce lui Orb├ín, ├«n ╚Ťar─â sau ├«n afara ei, produce bre╚Öe la nivel european.

De altfel, Ungaria este de mult timp ├«n contradic╚Ťie cu institu╚Ťiile europene, astfel c─â Budapesta nu a primit nici p├«n─â acum ÔÇ×und─â verdeÔÇŁ pentru planul na╚Ťional de redresare ╚Öi rezilien╚Ť─â. Paradoxal este c─â ╚Öeful Guvernului maghiar utilizeaz─â toate beneficiile apartenen╚Ťei la Uniunea European─â (altfel, ar fi greu de imaginat s─â construiasc─â stadioane ├«n Rom├ónia), dar critic─â exact valorile europene care ├«ncurajeaz─â investi╚Ťiile peste tot ├«n Uniune,

Viktor Orb├ín nu este un ÔÇ×rebelÔÇŁ european. Prin politica pe care o duce, premierul Ungariei ÔÇ×detoneaz─âÔÇŁ politicile ╚Öi solidaritatea europene. Pentru acest tip de idei are nevoie premierul maghiar de stadioane ├«n Rom├ónia. Orb├ín are nevoie de o tribun─â nu pentru fotbal, ci pentru propagand─â, iar o cheltuial─â de c├«teva zeci de milioane de euro nici nu conteaz─â pentru a-╚Öi atinge acest scop.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: Viktor Orbán (flickr)

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.