De ce construiește Viktor Orbán stadioane în România

Publicat în Dilema Veche nr. 955 din 28 iulie – 3 august 2022
image

Faptul că guvernul Ungariei a construit două stadioane în România, unul la Miercurea Ciuc, altul la Sfîntu Gheorghe, este surprinzător. De ce ar investi un stat vecin în stadioane din România? Este un nonsens economic. Un stadion și o echipă de fotbal nu sînt o investiție pentru un stat la Miercurea Ciuc și la Sfîntu Gheorghe. La Paris, la Barcelona, la Manchester sau la München ar exista o șansă să devină o investiție profitabilă, dar în cele două orașe transilvane este exclus.

Investițiile maghiare, la fel ca orice alte investiții străine, pot avea logică atunci cînd sînt orientate către domenii productive, în hoteluri din stațiuni din Transilvania, în centre de producție sau chiar în terenuri agricole. Acolo, investitorii pot avea un scop economic – respectiv, investiția se va amortiza într-o anumită perioadă de timp și va produce profit.

De altfel, și România, și Ungaria știu foarte bine cît de necesare sînt investițiile străine. Guvernul de la Budapesta a fost chiar primul beneficiar al valului de investiții străine, în anii ’90, atunci cînd, din motive politice, de infrastructură și de imagine, primul val al investițiilor străine nu a mai ajuns în România. Astfel, România a întîrziat aproape zece ani pe harta investițiilor străine occidentale.

Mai mult, între România și Ungaria a existat în ultimii ani un fel de rivalitate pentru atragerea investițiilor străine, o concurență pe care de multe ori au cîștigat-o vecinii maghiari (cel mai recent exemplu este cel al companiei Daimler, Mercedes) din simplul motiv că investitorii au fost atrași de infrastructura existentă, de apropierea de vestul Europei și de facilitățile oferite de statul maghiar.

Investițiile care au ca scop obținerea profitului sînt totdeauna binevenite. Ele oferă capital, locuri de muncă, taxe și impozite plătite către bugetele de stat. Dar stadioanele nu intră în această categorie. Ele nu vor fi niciodată profitabile, în special dacă sînt localizate în două mici orașe din centrul țării.

În această logică, a investițiilor în infrastructura sportivă, ne-am putea aștepta ca Guvernul maghiar să construiască pe banii lui în România autostrăzi, spitale, să modernizeze căi ferate și să refacă sistemele de irigații. Exact ceea ce Guvernul român se străduiește să facă de ani de zile fără rezultate deosebite. Desigur, o astfel de variantă este imposibilă, pentru că Ungaria își folosește bugetul pentru propria infrastructură, nu pentru cea din România.

Și atunci, ce sens are ca Viktor Orbán să construiască două stadioane în România? Un răspuns l-am aflat recent, atunci cînd premierul maghiar a venit să vadă pe ce a dat banii. Și anume, stadioanele sînt bune pentru propagandă, nu pentru profit. Momentele au fost delicioase pentru Viktor Orbán: a făcut băi de mulțime, a fost aclamat la scenă deschisă și și-a exprimat, încă o dată, la Tușnad, dezacordul pe care îl are cu Uniunea Europeană.

Au toate acestea ceva în comun cu ideea de investiție, de profit, de recuperarea a sumelor investite? Nu, absolut nimic. Construcția stadioanelor în România nu este decît un gest prin care Viktor Orbán și-a construit o „tribună” de la care poate să-și peroreze ideile antieuropene. Putea să o facă liniștit (și a făcut-o) de la Budapesta, dar de ce să nu se întîmple și din România, dacă se poate?

Desigur, Guvernul României a construit și el în ultimii ani cîteva stadioane noi, sub presiunea organizării cîtorva meciuri la Campionatul European, ediția 2020. Altfel, investițiile maghiare în infrastructura sportivă din Harghita și Covasna ar fi pus România într-o situație de-a dreptul jenantă.

Problema reală este că Viktor Orbán și ideile lui eurosceptice și iliberale au cîștigat, în ultimii ani, tot mai mulți suporteri în România. Nu există un sondaj de opinie pe această temă, dar ascultînd opiniile exprimate în emisiunile de televiziune, citind comentariile de pe rețelele sociale, vom constata că premierul maghiar are simpatizanți în România. Aceștia văd la Orbán independența față de Bruxelles, modul în care pune „la colț” companiile multinaționale (pe care le impozitează fără ca acestea să crîcnească) și mai nou abilitatea de a negocia cu Moscova contracte de livrare a gazelor naturale și a țițeiului.

False imagini. În realitate, Viktor Orbán nu face decît să submineze interesul european, tocmai într-un moment în care este mai multă nevoie ca oricînd de solidaritate. Premierul maghiar nu este un exemplu de urmat. Opoziția față de o politică europeană comună și în favoarea unei abordări separate față de Moscova este nocivă și, oricît de multă popularitate i-ar aduce lui Orbán, în țară sau în afara ei, produce breșe la nivel european.

De altfel, Ungaria este de mult timp în contradicție cu instituțiile europene, astfel că Budapesta nu a primit nici pînă acum „undă verde” pentru planul național de redresare și reziliență. Paradoxal este că șeful Guvernului maghiar utilizează toate beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană (altfel, ar fi greu de imaginat să construiască stadioane în România), dar critică exact valorile europene care încurajează investițiile peste tot în Uniune,

Viktor Orbán nu este un „rebel” european. Prin politica pe care o duce, premierul Ungariei „detonează” politicile și solidaritatea europene. Pentru acest tip de idei are nevoie premierul maghiar de stadioane în România. Orbán are nevoie de o tribună nu pentru fotbal, ci pentru propagandă, iar o cheltuială de cîteva zeci de milioane de euro nici nu contează pentru a-și atinge acest scop.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: Viktor Orbán (flickr)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

miere jpg
Pe care să o alegi – închisă la culoare sau deschisă? Culoarea mierii îi dezvăluie gustul și calitatea!
Mierea, unul dintre cele mai vechi și valoroase alimente naturale, este mult mai complexă decât pare la prima vedere.
Vitamina D sau vitamina Soarelui Colaj Arhiva Adevărul
Dușul care îți «fură» vitamina D. Adevărul din spatele unui mit periculos de pe internet
Află ce spun experții despre mitul viral potrivit căruia dușul ar „opri” absorbția vitaminei D după expunerea la soare.
Idei de preparate pentru cină bogate în magneziu pentru a combate oboseala și a încetini îmbătrânirea Colaj DMS
Cum să scapi de mirosul de pește în bucătărie și casă vara aceasta. Trucul genial al unui chef cu 12 stele Michelin
Descoperă trucul chef-ului Martín Berasategui pentru a elimina mirosul de pește în bucătărie. Gătește pește gustos, fără miros neplăcut, cu metode simple și eficiente. Ideal pentru mesele de vară!
Dezbatere „Historia”: Ce impact a avut Pactul Ribbentrop Molotov asupra României? jpeg
24 iunie: ziua în care Parlamentul României a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov
La 24 iunie s-au născut fotbaliștii Ilie Bărbulescu și Lionel Messi, respectiv actrița Tania Filip. De asemenea, la 24 iunie 1927 a fost fondată „Legiunea Arhanghelul Mihail”.
image png
7 fructe și legume pe care câinii le iubesc. Recompense naturale pentru blană, oase și digestie
Pe blatul din bucătărie este o banană prea coaptă. În frigider, a mai rămas niște iaurt. Pe fundul coșului cu fructe – un măr care nu mai e tocmai crocant.
nunta in Maldive  Foto Eturia jpg
Românii, în căutarea nunților inedite. Destinațiile exotice preferate pentru căsătorii
Destinațiile exotice sunt tot mai căutate pentru a trăi cele mai frumoase momente din viață, alături de cei dragi, specialiștii contactați de „Adevărul” întocmind un top 5 al celor mai căutate locuri, dar şi câteva dintre tradiţiile băştinaşilor.
Copiii Danei Nalbaru, foto Instagram jpg
Vedeta din România care își ferește copiii de rețelele sociale. Ce activități interactive le oferă în schimb: „Facem lucruri împreună”
Dragoș Bucur (48 de ani) este cunoscut pentru stilul de viață liniștit pe care îl are de când a renunțat la agitația Bucureștiului. Același mod atent de a trăi îl aplică și în creșterea copiilor, pe care îi ferește de rețelele sociale și le umple timpul cu activități în aer liber.
Bresa de securitate in companie hacked FOTO Shutterstock 2224662053 jpg
Recomandările specialiștilor după una dintre cele mai mari breșe de securitate cibernetică. Peste 16 miliarde de parole, expuse
Una dintre cele mai mari breșe de securitate din istorie a fost dezvăluită de Cybernews: peste 16 miliarde de parole au fost expuse online, cel mai probabil prin atacuri informatice cu programe de tip infostealer. Printre platformele vizate se numără Facebook, Google și Apple. Ce-i de făcut?
thassos 935934 1280 jpg
Motivul incredibil pentru care mai mulți turiști români au fost refuzați la locul de cazare din Grecia: „Am rămas pe drum, avem nevoie urgent...”
Un turist român a lansat un apel disperat pe un grup online dedicat călătoriilor în Grecia, după ce el și ceilalți membri ai grupului au fost refuzați la locul de cazare din cauza prezenței copiilor.