De ce construiește Viktor Orbán stadioane în România

Publicat în Dilema Veche nr. 955 din 28 iulie – 3 august 2022
image

Faptul că guvernul Ungariei a construit două stadioane în România, unul la Miercurea Ciuc, altul la Sfîntu Gheorghe, este surprinzător. De ce ar investi un stat vecin în stadioane din România? Este un nonsens economic. Un stadion și o echipă de fotbal nu sînt o investiție pentru un stat la Miercurea Ciuc și la Sfîntu Gheorghe. La Paris, la Barcelona, la Manchester sau la München ar exista o șansă să devină o investiție profitabilă, dar în cele două orașe transilvane este exclus.

Investițiile maghiare, la fel ca orice alte investiții străine, pot avea logică atunci cînd sînt orientate către domenii productive, în hoteluri din stațiuni din Transilvania, în centre de producție sau chiar în terenuri agricole. Acolo, investitorii pot avea un scop economic – respectiv, investiția se va amortiza într-o anumită perioadă de timp și va produce profit.

De altfel, și România, și Ungaria știu foarte bine cît de necesare sînt investițiile străine. Guvernul de la Budapesta a fost chiar primul beneficiar al valului de investiții străine, în anii ’90, atunci cînd, din motive politice, de infrastructură și de imagine, primul val al investițiilor străine nu a mai ajuns în România. Astfel, România a întîrziat aproape zece ani pe harta investițiilor străine occidentale.

Mai mult, între România și Ungaria a existat în ultimii ani un fel de rivalitate pentru atragerea investițiilor străine, o concurență pe care de multe ori au cîștigat-o vecinii maghiari (cel mai recent exemplu este cel al companiei Daimler, Mercedes) din simplul motiv că investitorii au fost atrași de infrastructura existentă, de apropierea de vestul Europei și de facilitățile oferite de statul maghiar.

Investițiile care au ca scop obținerea profitului sînt totdeauna binevenite. Ele oferă capital, locuri de muncă, taxe și impozite plătite către bugetele de stat. Dar stadioanele nu intră în această categorie. Ele nu vor fi niciodată profitabile, în special dacă sînt localizate în două mici orașe din centrul țării.

În această logică, a investițiilor în infrastructura sportivă, ne-am putea aștepta ca Guvernul maghiar să construiască pe banii lui în România autostrăzi, spitale, să modernizeze căi ferate și să refacă sistemele de irigații. Exact ceea ce Guvernul român se străduiește să facă de ani de zile fără rezultate deosebite. Desigur, o astfel de variantă este imposibilă, pentru că Ungaria își folosește bugetul pentru propria infrastructură, nu pentru cea din România.

Și atunci, ce sens are ca Viktor Orbán să construiască două stadioane în România? Un răspuns l-am aflat recent, atunci cînd premierul maghiar a venit să vadă pe ce a dat banii. Și anume, stadioanele sînt bune pentru propagandă, nu pentru profit. Momentele au fost delicioase pentru Viktor Orbán: a făcut băi de mulțime, a fost aclamat la scenă deschisă și și-a exprimat, încă o dată, la Tușnad, dezacordul pe care îl are cu Uniunea Europeană.

Au toate acestea ceva în comun cu ideea de investiție, de profit, de recuperarea a sumelor investite? Nu, absolut nimic. Construcția stadioanelor în România nu este decît un gest prin care Viktor Orbán și-a construit o „tribună” de la care poate să-și peroreze ideile antieuropene. Putea să o facă liniștit (și a făcut-o) de la Budapesta, dar de ce să nu se întîmple și din România, dacă se poate?

Desigur, Guvernul României a construit și el în ultimii ani cîteva stadioane noi, sub presiunea organizării cîtorva meciuri la Campionatul European, ediția 2020. Altfel, investițiile maghiare în infrastructura sportivă din Harghita și Covasna ar fi pus România într-o situație de-a dreptul jenantă.

Problema reală este că Viktor Orbán și ideile lui eurosceptice și iliberale au cîștigat, în ultimii ani, tot mai mulți suporteri în România. Nu există un sondaj de opinie pe această temă, dar ascultînd opiniile exprimate în emisiunile de televiziune, citind comentariile de pe rețelele sociale, vom constata că premierul maghiar are simpatizanți în România. Aceștia văd la Orbán independența față de Bruxelles, modul în care pune „la colț” companiile multinaționale (pe care le impozitează fără ca acestea să crîcnească) și mai nou abilitatea de a negocia cu Moscova contracte de livrare a gazelor naturale și a țițeiului.

False imagini. În realitate, Viktor Orbán nu face decît să submineze interesul european, tocmai într-un moment în care este mai multă nevoie ca oricînd de solidaritate. Premierul maghiar nu este un exemplu de urmat. Opoziția față de o politică europeană comună și în favoarea unei abordări separate față de Moscova este nocivă și, oricît de multă popularitate i-ar aduce lui Orbán, în țară sau în afara ei, produce breșe la nivel european.

De altfel, Ungaria este de mult timp în contradicție cu instituțiile europene, astfel că Budapesta nu a primit nici pînă acum „undă verde” pentru planul național de redresare și reziliență. Paradoxal este că șeful Guvernului maghiar utilizează toate beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană (altfel, ar fi greu de imaginat să construiască stadioane în România), dar critică exact valorile europene care încurajează investițiile peste tot în Uniune,

Viktor Orbán nu este un „rebel” european. Prin politica pe care o duce, premierul Ungariei „detonează” politicile și solidaritatea europene. Pentru acest tip de idei are nevoie premierul maghiar de stadioane în România. Orbán are nevoie de o tribună nu pentru fotbal, ci pentru propagandă, iar o cheltuială de cîteva zeci de milioane de euro nici nu contează pentru a-și atinge acest scop.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: Viktor Orbán (flickr)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Ce înseamnă când câinele tău se așază sau doarme la picioarele tale, potrivit experților veterinari
Comportamentul câinilor este adesea o sursă de curiozitate pentru stăpânii lor. Un gest frecvent întâlnit este acela în care câinele se așază sau adoarme la picioarele stăpânului.
Prizonieri de război ucraineni FOTO EPA EFE jpg
Mărturia unui ucrainean care a petrecut doi ani în captivitatea rusă: „Au fost surprinși că nu cedam”
Un ucrainean care a petrecut doi ani în captivitatea rusească a relatat cum autoritățile ruse au folosit bătăile, amenințările cu execuția și violența sexuală drept metode de smulge „mărturisiri” pentru presupuse infracțiuni pe timp de război.
image png
Cum să oprești căderea părului. 5 seruri făcute în casă care îl întăresc de la rădăcină și îi stimulează creșterea
În mod normal, pierdem între 50 și 100 de fire de păr în fiecare zi. Dar, dacă pierderea depășește această cantitate și părul începe să pară mai subțire sau fără volum, este important să acționăm.
Medici pacient coronavirus COVID 19 pandemie spital terapie intensivă FOTO AFP
Revolta unui rezident: „Nu alegeți medicina. Vă distrugeți viața! Nu ai bani de nimic”
„Bătaie de joc, suferință, stres, lipsa de somn. Pe lângă toate astea un salariu mizer de 4.700-5.000 lei din care nu poți să-ți permiți nimic într-un centru universitar”, astfel descrie viața un rezident din România. În acest context, viitori medici au răspuns la întrebarea: „De ce fac medicina?”
Omul de castane The Chestnut Man Colaj jpg
Thrillerul care face furori pe Netflix și te ține cu sufletul la gură. „L-am văzut în două zile. Încă nu pot dormi”
Descoperă The Chestnut Man, un thriller polițist danez întunecat și captivant de pe Netflix, care a cucerit criticii și fanii cu atmosfera sa sumbră, misterul tulburător și o poveste care nu-ți dă voie să te oprești din vizionare.
Zodia căreia i se schimbă traiectoria în viață, imediat după Paște  Intră într o nouă etapă a vieții, iar totul se așază în favoarea ei png
Zodia care o să cucerească lumea, în luna iulie. Ce au pregătit astrele pentru acest nativ
Luna iulie aduce o energie astrală puternică, iar stelele au decis: Leul este zodia care va cuceri lumea în această perioadă!
Transfăgărășan România cel mai frumos drum rutier de munte conform Top Gear Colaj DMS
Turismul românesc, între anonimat și excursii școlare. Care e marea problemă
România este o țară cu potențial turistic uriaș, dar prea puțin cunoscută turiștilor străini. Cel puțin asta spun specialiștii în Horeca. Iar de vină este slaba promovare a țării la nivel internațional, cu sume derizorii, mult mai mici compartativ cu alte țări europene.
image png
Fulgerul care a ucis 469 de oameni. Cel mai devastator dezastru cauzat de natură în Egipt
Pe 2 noiembrie 1994, satul Dronka din Egipt a fost martorul unei tragedii nemaiîntâlnite. Într-o noapte care părea doar una ploioasă de toamnă, un fulger a lovit un complex militar de rezervoare de combustibil, declanșând o catastrofă fără precedent.
delia velculescu FMI FOTO Proto Thema
Cât de potrivit ar fi un premier tehnocrat pentru România și ce nume apar în negocieri
Tema dezbaterilor alianței pro-europene din ultimele zile a fost desemnarea unui premier tehnocrat. Una dintre variantele propuse este Delia Velculescu, fostă șefă a misiunii FMI în Grecia. Un alt nume pus pe masă este cel al economistului-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. Și nu numai.