Din nou despre cele două Românii

28 septembrie 2023
image

S-a spus de nenumărate ori că există două Românii. Este o realitate, din multe puncte de vedere, ba chiar, dacă ar fi să analizăm mai atent, există chiar mai multe Românii. Dar să ne limităm la cele două.

Există o diferență mare între România săracă și cea bogată, dar și între regiunile țării. De exemplu, între zona de nord-est și București-Ilfov este o diferență foarte mare: regiunea de nord-est este pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în materie de PIB pe locuitor, în timp ce Bucureștiul este mult deasupra mediei și peste regiuni europene de renume. 

Există o diferență între regiuni în ceea ce privește nivelul de dezvoltare a infrastructurii, așa cum există și o prezență diferită a investitorilor. Sînt diferențe între mediul urban și cel rural, chiar dacă, din anumite puncte de vedere, ele au început să se atenueze. Sînt pensionari speciali și pensionari normali, așa după cum sînt bugetari de lux. 

Cel mai bine putem vedea acest lucru privind unele declarații de avere. Sînt politicieni care au mult mai bune bunuri și active decît un antreprenor de nivel mediu. 

De altfel, și indicatorul care măsoară nivelul de inegalitate care există în societate, coeficientul Gini, plasează România pe ultimele locuri ale Uniunii Europene. Ce ne spune acest lucru? Că politicile publice românești au fost greșite. Ele au dus la diferențele de dezvoltare și la inegalitățile accentuate din societate. Politicile publice au întreținut un nivel de subzistență pentru o serie de categorii de populație (pensionari, asistați sociali), în schimb au permis altor categorii să aibă acces la beneficii exagerate. 

Cele două Românii sînt vizibile și în măsurile fiscale ale Guvernului Ciolacu. De exemplu, introducerea unei limite pentru plățile cash se face pentru a lupta cu mica evaziune. Este vorba despre mica evaziune, pentru că există deja o limită de 10.000 de lei pentru plata cu cash, iar prin pachetul fiscal vrea să coboare lupta cu evaziunea pînă la pragul de 2.000 de lei. 

Mica evaziune nu are o scuză credibilă, în afară de realitatea oricărei economii care își face, pînă la un anumit nivel, regulile proprii, care uneori deviază, mai mult sau mai puțin, de la lege. Cel mai adesea se dă exemplul bătrînei care vinde leuștean în apropierea pieței agricole. Sigur că pare ridicol să lupți cu cîțiva vînzători ambulanți. Doar că tabloul de ansamblu arată altfel. Bătrînica nu este singură, pe marginea drumurilor naționale, la măsuțe improvizate, micii fermieri mai vînd cîte ceva produs de ei sau cumpărat din import, la micile magazine de proximitate cumpărătorii nu primesc de fiecare dată bon fiscal, gospodarii români ajung să crească și 50 de porci în bătătură și bineînțeles că îi vînd mai mult sau mai puțin fiscalizat. Mica evaziune, luată bucată cu bucată și adunată, nu mai este atît de mică. 

Dar cea mai bună scuză a micii evaziuni este chiar marea evaziune. Este imposibil să ceri respectarea legii de către micii întreprinzători cînd vezi mai mult de un milion de lei în portbagaj și o mită de 200.000 de euro la instituția care administrează spitalele din București. Sînt, iarăși, cele două Românii, una a micului comerciant care nu dă un bon fiscal de 10 lei și a doua a genților burdușite cu bani. Amîndouă sînt culpabile (chiar dacă nu în aceeași măsură), dar cert este că ele, împreună, pot îngropa România reală. 

Avem, bineînțeles, și o a treia Românie, cea a celor care nu au datorii la stat, care lucrează corect și care nu se întîlnesc cu evaziunea decît poate în calitate de consumatori. Cum se simt aceștia văzînd portbagajul plin cu un milion de lei? 

Cele două Românii sînt despărțite, așadar, de bani, de șanse de dezvoltare și de privilegii. Diferențele sînt tot mai mari, iar prăpastia crește. Și aici, România are și o a treia categorie, cea a celor plecați peste hotare. Este cea mai complicată ecuație. În realitate, în statele europene s-a construit o a treia Românie. Cei plecați s-au stabilit deja în Italia, Spania, Franța sau Marea Britanie. Și-au adus familiile, și-au cumpărat o casă, și-au botezat copiii cu nume locale și i-au dat la școală. Ei sînt acum mai puțin români și mai mult francezi, italieni sau spanioli. Dar, peste toate, sînt europeni. De aceea, o Uniune Europeană mai puternică îi face și pe români, și România mai puternici. 

Unde va ajunge România cu aceste inegalități? Greu de spus. Uniunea Europeană este profund socială. Europa are o preocupare constantă cu privire la combaterea sărăciei și reducerea inegalităților. În România, se vorbește despre aceste fenomene (nu prea mult, pentru că sînt mai complicate) și nu se face mare lucru. Probabil că sînt două lucruri de făcut, pe termen scurt și mediu. Pe termen scurt, atragerea de investiții și derularea proiectelor cu fonduri europene. Pe termen mediu, soluția este educația. Dar nu doar prin creșterea salariilor profesorilor, ci prin calitatea învățămîntului. Pentru că în cazul medicilor vedem din nou că o creștere a veniturilor nu exclude primirea de plăți informale de la pacienți. Cele două Românii sînt peste tot. 

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons.

image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.
image png
image png
O întîlnire destinală: dna Monica Lovinescu
Îmi cer scuze, oricum, și rămîn un mare fan al minunatului cuplu parizian.
image png
Gerontocrații
Unii cred că nu peste multă vreme vom ajunge să fim conduși (fie și disimulat) de IA.
image png
image png
Kofola de catifea
Adoptat mai des, nu ar aduce decît bine.
image png
La Mamaia. În 1981
Întrucît eu păream participantul cumva „dislocat” al întîlnirilor zilnice, doamna doctor hotărî să mă includă în ecuație.
image png
Înjosire și înjoseală
O simplă substituție de sufix produce efecte stilistice majore.
image png
„Faci sau nu faci;
nu există «cum»“
Cu alte cuvinte, se victimizează, justificîndu‑și alegerile, de care nu ar fi, astfel, responsabil.
image png
Mouratoglou?
Sperînd că „hoţii” vor fi prinşi. Sperînd la altă viaţă. Sperînd. Disperînd.
p 7 Jim O Neill jpg
Ce înseamnă Sudul global?
n lipsa unei prescurtări alternative, ei vor continua să folosească termenul „Sud global”.
image png
Țara automatizărilor
Automatizările necesită aproape permanent și o asistență umană.

Adevarul.ro

image
Messi, acuzat că a înșelat-o pe Antonela Roccuzzo: „Sunt în pragul divorțului”
Familia fotbalistului argentinian nu a oferit nicio reacție.
image
image
EXCLUSIV Elizabeth Debicki, Prințesa Diana în „The Crown“: „Nu cunosc niciun cuplu care ar putea îndura atenția întregii lumi“
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“, actrița povestește despre legătura pe care Diana a făcut-o între lumi, între culturi, între oameni, și ne lasă să privim în culisele realizării uneia dintre cele mai de succes producții ale secolului.

HIstoria.ro

image
Prizonierii americani în „colivia de aur” de la Timișu de Jos
La 1 august 1943, după atacul executat la joasă înălţime de aviaţia americană asupra Ploieștiului, în România au căzut prizonieri primii aviatori americani.
image
Bărbierii, felcerii și „doftorii” din Bucureștiul de odinioară
Pe vremea aceea, medicii erau rari, boierii preferând să-și vadă odraslele negustori ori funcționari la Stambul, nu murind de lepră la capul bolnavilor.
image
Istoria bojdeucii lui Ion Creangă. Căsuța cumpărată pe 50 de galbeni austrieci
S-au împlinit, la 15 aprilie 2018, o sută de ani de la restaurarea căsuţei în care şi-a trăit Ion Creangă ultimii 18 ani din viaţă şi de la transformarea ei în muzeu. Bojdeuca e astăzi cel mai vizitat obiectiv al Muzeului Național al Literaturii Române. Istoria bojdeucii se confundă cu însăşi istoria scriitorului.