Cine ajută pe cine

Publicat în Dilema Veche nr. 963 din 22 septembrie – 28 septembrie 2022
image

Una din observațiile pe care le auzim vizavi de politica energetică actuală a Uniunii Europene este: de ce să îi ajutăm acum noi, românii, pe europeni dacă nici ei nu ne-au ajutat atunci cînd nouă ne-a fost greu? Ideea se referă la principiile pe care Comisia Europeană le-a enunțat, și anume că statele membre sînt chemate să facă economie de energie (gaze naturale și energie electrică) pentru a putea reduce importurile din Federația Rusă și, mai mult, țările europene care au gaze naturale în surplus să le ofere celor care se află în deficit. 

Ideea „de ce i-am ajuta noi” acum vizează, în primul rînd, Germania, acuzată că în ultimele decenii s-a aprovizionat cu gaz ieftin din Rusia, pentru industria autohtonă, fără să îi pese, de exemplu, de prețul la care România importa aceeași materie primă. Președintele Comisiei Europene a recunoscut că Europa și, implicit, Germania au greșit: și-au creat o dependență de gazul rusesc, au ignorat riscurile care veneau „la pachet” cu sursa de aprovizionare și au evitat să formeze o platformă comună europeană de aprovizionare cu materii prime energetice deficitare. 

Dar Europa a înțeles acest lucru și, acum, obligată de războiul din Ucraina, este hotărîtă să schimbe lucrurile. Iar schimbarea vine, în primul rînd, printr-o nouă viziune comună, europeană.

Însă ideea că România ajută acum statele europene este falsă din mai multe puncte de vedere. Ca stat membru „nou” al Uniunii Europene, România a beneficiat în 15 ani de fonduri europene pentru dezvoltare. Bani pe care multe state din „vechea Europă” i-au pus la dispoziția noilor venite pentru a reduce decalajele de dezvoltare. Rezultatul a fost că unele state membre, Germania, Austria, țările nordice, sînt contributoare nete, adică dau mai mulți bani la Uniune decît primesc, în timp ce România și Bulgaria, de exemplu, sînt beneficiare nete, adică primesc mai mulți bani decît dau la Uniune. Fondurile sociale, cele de coeziune sau banii pentru politica agricolă comună sînt plătiți de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Și atunci, cine ajută pe cine? 

Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce? Pentru că analizele arată că, în funcție de intensitatea iernii, România va avea în următoarele luni un deficit de energie electrică și gaze naturale. Adică ar putea fi din nou un beneficiar net al programelor europene, în sensul că ar putea apela la importuri din statele membre. În ceea ce privește energia electrică, România își reglează și acum consumul intern prin import, beneficiind, este adevărat, de o rețea europeană care funcționează și care face exact acest lucru: echilibrează în fiecare zi nevoia de consum a economiilor care înregistrează un deficit, temporar sau pe termen lung.

În ceea ce privește gazele naturale, România ar fi putut ajuta Europa – bineînțeles, pe bani, nu pe „ochi frumoși” – dacă ar fi avut în exploatare zăcămintele din Marea Neagră și pe cele din județul Buzău. La actualul preț al gazului natural, toată lumea ar fi fost fericită – și România care încasa mai mulți bani la buget, și companiile care își puteau amortiza investiția mai repede, și Europa care găsea la doi pași o sursă alternativă la gazul rusesc. România putea deveni pentru cîțiva ani, alături de Norvegia, un furnizor important de gaze pentru Uniunea Europeană. Nu este cazul, pentru că toate deciziile politice ale „patrioților” români au făcut ca exploatările de gaze noi să nu poată fi accesate, au îndepărtat investitorii și au dus la rezultatul pe care îl vedem astăzi, și anume import de gaze în loc de export.

La capitolul energie electrică, situația este asemănătoare, în sensul că finalizarea centralei de la Iernut, din județul Mureș, întîrzie inexplicabil de trei ani. Există acolo un litigiu cu firma care a construit centrala, dar este un contencios care s-a prelungit inadmisibil. Dacă s-ar extrage gaze naturale din noile zone offshore și onshore, dacă acum ar fi funcționat centrala de la Iernut, care ar fi trebuit să producă energie electrică folosind gazele naturale ca materie primă, România ar fi avut o balanță energetică echilibrată și ar fi putut, eventual, să ajute și economiile europene. Dar, pentru că nimic din toate acestea nu s-a întîmplat în ultimul deceniu, România nu poate decît să aștepte ajutorul Europei și nu să îl ofere pe al ei. 

Europenii sînt de acord astăzi că piața energiei electrice nu a funcționat, iar cel mai bine s-a văzut acest lucru în prețul care a urcat exponențial. Și pentru că există o interconectare europeană, toate piețele statelor membre s-au „îmbolnăvit” de prețul cel mai mare. Specialiștii numesc acest fenomen alinierea la prețul marginal, adică energia electrică produsă din surse ieftine (regenerabile, hidro, chiar energie nucleară) și-au dus prețul la nivelul cel mai de sus, respectiv al energiei obținute din cărbune. Prețul marginal a dictat prețul pieței, pentru că fără energia cea mai scumpă sistemul nu ar mai fi putut să funcționeze.

Acesta a fost, în linii mari, mecanismul creșterii prețului energiei electrice. Uniunea Europeană și statele membre caută soluții pentru a scăpa de „teroarea” prețului marginal și pentru ca piața să funcționeze în alți parametri. Deocamdată, variantele luate în calcul de statele membre pleacă de la aceleași principii, și anume plafonare și compensare. Dar cît mai curînd, la nivel european, va trebui găsită o soluție de piață. Compensarea și plafonarea prețului nu fac decît să mute o parte din costuri în contul statelor. Iar acestea, deja serios îndatorate, nu vor putea suporta prea mult timp cheltuielile. Ceva trebuie făcut pentru că, altfel, nimeni nu va mai putea ajuta pe nimeni.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.