Cine ajută pe cine

Publicat în Dilema Veche nr. 963 din 22 septembrie – 28 septembrie 2022
image

Una din observațiile pe care le auzim vizavi de politica energetică actuală a Uniunii Europene este: de ce să îi ajutăm acum noi, românii, pe europeni dacă nici ei nu ne-au ajutat atunci cînd nouă ne-a fost greu? Ideea se referă la principiile pe care Comisia Europeană le-a enunțat, și anume că statele membre sînt chemate să facă economie de energie (gaze naturale și energie electrică) pentru a putea reduce importurile din Federația Rusă și, mai mult, țările europene care au gaze naturale în surplus să le ofere celor care se află în deficit. 

Ideea „de ce i-am ajuta noi” acum vizează, în primul rînd, Germania, acuzată că în ultimele decenii s-a aprovizionat cu gaz ieftin din Rusia, pentru industria autohtonă, fără să îi pese, de exemplu, de prețul la care România importa aceeași materie primă. Președintele Comisiei Europene a recunoscut că Europa și, implicit, Germania au greșit: și-au creat o dependență de gazul rusesc, au ignorat riscurile care veneau „la pachet” cu sursa de aprovizionare și au evitat să formeze o platformă comună europeană de aprovizionare cu materii prime energetice deficitare. 

Dar Europa a înțeles acest lucru și, acum, obligată de războiul din Ucraina, este hotărîtă să schimbe lucrurile. Iar schimbarea vine, în primul rînd, printr-o nouă viziune comună, europeană.

Însă ideea că România ajută acum statele europene este falsă din mai multe puncte de vedere. Ca stat membru „nou” al Uniunii Europene, România a beneficiat în 15 ani de fonduri europene pentru dezvoltare. Bani pe care multe state din „vechea Europă” i-au pus la dispoziția noilor venite pentru a reduce decalajele de dezvoltare. Rezultatul a fost că unele state membre, Germania, Austria, țările nordice, sînt contributoare nete, adică dau mai mulți bani la Uniune decît primesc, în timp ce România și Bulgaria, de exemplu, sînt beneficiare nete, adică primesc mai mulți bani decît dau la Uniune. Fondurile sociale, cele de coeziune sau banii pentru politica agricolă comună sînt plătiți de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Și atunci, cine ajută pe cine? 

Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce? Pentru că analizele arată că, în funcție de intensitatea iernii, România va avea în următoarele luni un deficit de energie electrică și gaze naturale. Adică ar putea fi din nou un beneficiar net al programelor europene, în sensul că ar putea apela la importuri din statele membre. În ceea ce privește energia electrică, România își reglează și acum consumul intern prin import, beneficiind, este adevărat, de o rețea europeană care funcționează și care face exact acest lucru: echilibrează în fiecare zi nevoia de consum a economiilor care înregistrează un deficit, temporar sau pe termen lung.

În ceea ce privește gazele naturale, România ar fi putut ajuta Europa – bineînțeles, pe bani, nu pe „ochi frumoși” – dacă ar fi avut în exploatare zăcămintele din Marea Neagră și pe cele din județul Buzău. La actualul preț al gazului natural, toată lumea ar fi fost fericită – și România care încasa mai mulți bani la buget, și companiile care își puteau amortiza investiția mai repede, și Europa care găsea la doi pași o sursă alternativă la gazul rusesc. România putea deveni pentru cîțiva ani, alături de Norvegia, un furnizor important de gaze pentru Uniunea Europeană. Nu este cazul, pentru că toate deciziile politice ale „patrioților” români au făcut ca exploatările de gaze noi să nu poată fi accesate, au îndepărtat investitorii și au dus la rezultatul pe care îl vedem astăzi, și anume import de gaze în loc de export.

La capitolul energie electrică, situația este asemănătoare, în sensul că finalizarea centralei de la Iernut, din județul Mureș, întîrzie inexplicabil de trei ani. Există acolo un litigiu cu firma care a construit centrala, dar este un contencios care s-a prelungit inadmisibil. Dacă s-ar extrage gaze naturale din noile zone offshore și onshore, dacă acum ar fi funcționat centrala de la Iernut, care ar fi trebuit să producă energie electrică folosind gazele naturale ca materie primă, România ar fi avut o balanță energetică echilibrată și ar fi putut, eventual, să ajute și economiile europene. Dar, pentru că nimic din toate acestea nu s-a întîmplat în ultimul deceniu, România nu poate decît să aștepte ajutorul Europei și nu să îl ofere pe al ei. 

Europenii sînt de acord astăzi că piața energiei electrice nu a funcționat, iar cel mai bine s-a văzut acest lucru în prețul care a urcat exponențial. Și pentru că există o interconectare europeană, toate piețele statelor membre s-au „îmbolnăvit” de prețul cel mai mare. Specialiștii numesc acest fenomen alinierea la prețul marginal, adică energia electrică produsă din surse ieftine (regenerabile, hidro, chiar energie nucleară) și-au dus prețul la nivelul cel mai de sus, respectiv al energiei obținute din cărbune. Prețul marginal a dictat prețul pieței, pentru că fără energia cea mai scumpă sistemul nu ar mai fi putut să funcționeze.

Acesta a fost, în linii mari, mecanismul creșterii prețului energiei electrice. Uniunea Europeană și statele membre caută soluții pentru a scăpa de „teroarea” prețului marginal și pentru ca piața să funcționeze în alți parametri. Deocamdată, variantele luate în calcul de statele membre pleacă de la aceleași principii, și anume plafonare și compensare. Dar cît mai curînd, la nivel european, va trebui găsită o soluție de piață. Compensarea și plafonarea prețului nu fac decît să mute o parte din costuri în contul statelor. Iar acestea, deja serios îndatorate, nu vor putea suporta prea mult timp cheltuielile. Ceva trebuie făcut pentru că, altfel, nimeni nu va mai putea ajuta pe nimeni.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: wikimedia commons

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

Roger Waters FOTO EPA EFE jpg
Roger Waters, scrisoare deschisă către Putin: „Dacă vrei asta, du-te dracului!”
Roger Waters, co-fondatorul trupei Pink Floyd, i-a adresat o scrisoare deschisă președintelui rus Vladimir Putin, în care îl îndeamnă să se angajeze la o încetare a focului și la o înțelegere diplomatică pentru a pune capăt actualui război în Ucraina.
aaneiungaria Sursapolitianeamt(1) jpg
Sfârşit tragic al unui român dat dispărut în Ungaria. Abia ieșit din spital, a murit într-un accident
Un român dat dispărut în Ungaria a sfârşit tragic. În drum spre Anglia, lui i se făcuse rău și a fost internat într-un spital. Externat în aceeași zi, bărbatul din Neamț a fost ucis într-un „eveniment rutier“.
coronavirus in romania 13 ianuarie 2022 jpg
Bilanț COVID. Numărul cazurilor noi s-a dublat. Câte decese au fost raportate
Un număr de 1.862 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.