Ruble, dolari, euro ╚Öi alte ÔÇ×armeÔÇŁ ale r─âzboiului economic dintre Rusia ╚Öi lumea occidental─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 939 din 7 ÔÇô 13 aprilie 2022
Ruble, dolari, euro ╚Öi alte ÔÇ×armeÔÇŁ ale r─âzboiului economic dintre Rusia ╚Öi lumea occidental─â jpeg

R─âzboiul din Ucraina a adus ├«n aten╚Ťie, din nou, moneda ruseasc─â. Rubla intrase de ceva timp ├«ntr-un ÔÇ×con de umbr─âÔÇŁ, o uitare u╚Öor de ├«n╚Ťeles, dac─â avem ├«n vedere anvergura ╚Öi structura economiei ruse╚Öti. De fapt, Rusia conta pe plan global doar prin exporturile de materii prime energetice ╚Öi prin v├«nz─ârile de produse agricole, toate realizate pe pie╚Ťe care se raportau la euro sau dolari.

Unde era rubla ├«n toate aceste tranzac╚Ťii? Nic─âieri. Doar c─â r─âzboiul din Ucraina, care s-a extins ╚Öi la nivel economic, a adus ├«n ÔÇ×v├«rtejÔÇŁ ╚Öi rubla. Aplicarea sanc╚Ťiunilor economice a avut ca efect o devalorizare accentuat─â a rublei ├«n raport cu dolarul. Efectul a fost logic. Sanc╚Ťiunile occidentale au blocat conturile din Occident ale companiilor ruse╚Öti importante, ale oligarhilor ru╚Öi ╚Öi ale b─âncii centrale. Banca Rusiei a luat trei m─âsuri pentru a ├«ncerca s─â mai salveze ce se putea salva. Prima decizie a fost s─â creasc─â dob├«nda de politic─â monetar─â la 20%. A fost o hot─âr├«re curajoas─â, rupt─â de politica Kremlinului, care a avut o logic─â economic─â, ╚Öi anume s─â creasc─â atractivitatea rublei. S─â ne aducem aminte, de exemplu, c─â banca central─â a Turciei a fost influen╚Ťat─â politic s─â scad─â dob├«nda. Pre╚Öedintele Erdogan l-a schimbat din func╚Ťie, ├«n anul 2019, pe guvernatorul b─âncii centrale pentru c─â nu a acceptat s─â scad─â dob├«nda-cheie. Rezultatele de moment au fost dezastruoase, infla╚Ťia a crescut exponen╚Ťial, iar turcii s-au ├«nghesuit s─â cumpere aur pentru a se refugia ├«n fa╚Ťa cre╚Öterilor de pre╚Ťuri.

A doua decizie a fost aceea de a tip─âri ruble. Chiar dac─â o astfel de m─âsur─â inflameaz─â infla╚Ťia, este necesar─â pentru a avea pe pia╚Ťa intern─â mas─â monetar─â suficient─â pentru cheltuieli curente. ├Än fine, a treia decizie a fost aceea de a interveni pe pia╚Ť─â pentru a ap─âra moneda ruseasc─â. Banca Rusiei a cheltuit 39 de miliarde de dolari din rezervele valutare pentru a ÔÇ×ap─âraÔÇŁ rubla ├«n fa╚Ťa devaloriz─ârii.

Au fost m─âsuri disperate, care se iau ├«n situa╚Ťia ├«n care economia este izolat─â, iar rubla se pr─âbu╚Öe╚Öte fa╚Ť─â de valut─â. Sc─âderea monedei locale afecta nivelul de trai al consumatorilor ru╚Öi, iar retragerea companiilor occidentale din Rusia, sub diversele ei forme (├«nghe╚Ťarea investi╚Ťiilor, retragerea de pe pia╚Ť─â sau oprirea livr─ârilor de produse c─âtre pia╚Ťa ruseasc─â), a accentuat criza de valut─â ╚Öi de m─ârfuri occidentale.

├Äntr-o perioad─â scurt─â, a atras aten╚Ťia revenirea rublei aproape de valoarea dinainte de r─âzboiul din Ucraina. Este o performan╚Ť─â ├«n╚Öel─âtoare. M─âsurile luate de banca central─â nu au fost singurele ╚Öi nu trebuie trecute cu vederea deciziile aproape disperate adoptate ├«n Rusia.

Astfel, cet─â╚Ťenii ru╚Öi nu pot s─â retrag─â din b─ânci mai mult de 10.000 dolari pentru o perioad─â de ╚Öase luni, iar b─âncilor li s-a interzis s─â mai v├«nd─â valut─â. De asemenea, companiile exportatoare au fost obligate s─â transforme 80% din ├«ncas─ârile ├«n valut─â pe care le ob╚Ťin din livr─ârile ├«n Occident ├«n ruble. A fost un mod de a ÔÇ×na╚ŤionalizaÔÇŁ valuta, folosit ╚Öi de Rom├ónia ├«n anul 1991, atunci c├«nd rezerva valutar─â a ╚Ť─ârii era foarte aproape de zero. Na╚Ťionalizarea valutei s-a f─âcut ├«n sensul oblig─ârii companiilor s─â v├«nd─â statului valuta pe care o aveau ├«n conturi contra monedei locale, lei, la un curs dictat de stat, ╚Öi a fost o m─âsur─â prin care s-a salvat pentru o perioad─â economia, dar au fost sacrificate companiile exportatoare.

La fel s-a ├«nt├«mplat acum ├«n Rusia. Firmele au fost obligate s─â schimbe valuta ├«n ruble, tocmai pentru a oferi statului rus valuta pe care nu o mai poate ob╚Ťine de pe pia╚Ťa interna╚Ťional─â. ├Än acela╚Öi timp, Rusia a ├«ncercat s─â oblige statele europene s─â pl─âteasc─â materiile prime energetice ├«n ruble. A fost o mi╚Öcare f─âcut─â cu scopul de a sus╚Ťine moneda ruseasc─â, pe care statele europene au respins-o baz├«ndu-se pe prevederile contractuale care prev─âd plata ├«n euro sau ├«n dolari.

├Än acest moment, statele europene r─âm├«n pe pozi╚Ťie, ╚Öi anume refuz─â plata gazului natural ├«n ruble, chiar ╚Öi ├«n fa╚Ťa amenin╚Ť─ârii Rusiei c─â va opri sau va reduce livr─ârile de gaz.

╚śantajul Rusiei este mai degrab─â un gest al disper─ârii. Ce logic─â ar avea Federa╚Ťia Rus─â s─â opreasc─â livrarea de gaze at├«t timp c├«t sumele ├«ncasate, chiar ╚Öi cele ├«n euro sau dolari, s├«nt esen╚Ťiale pentru bugetul Federa╚Ťiei Ruse ╚Öi pentru utilizarea banilor ├«ncasa╚Ťi pentru cheltuielile curente sau cele de r─âzboi? Estim─ârile arat─â c─â Rusia ├«ncaseaz─â aproximativ 600 de milioane de euro pe zi doar din Uniunea European─â ├«n contul materiilor prime energetice furnizate.

├Än acela╚Öi timp, Uniunea European─â vrea s─â ├«╚Öi reduc─â dependen╚Ťa de importul de gaz din Rusia. Pentru unele state membre este un proces complicat, pentru c─â ar trebui s─â g─âseasc─â rapid surse noi de furnizare a gazului, dar alte state europene, precum ╚Ť─ârile baltice, au anun╚Ťat c─â vor renun╚Ťa complet la importul de gaz din Rusia.

Revenirea rublei a fost conjunctural─â. Fundamentele economice nu sus╚Ťin cre╚Öterea monedei ruse╚Öti. Cu o economie tot mai ├«nchis─â, cu o infla╚Ťie mare, cu o sc─âdere economic─â record, Rusia nu ├«╚Öi poate salva nici rubla, nici nivelul de trai al cet─â╚Ťenilor. Dar, pentru Vladimir Putin, aceste lucruri conteaz─â foarte pu╚Ťin. Cel mai important este visul lui Putin de refacere a imperiului. 

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro / Shutterstock

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Profesoara care a creat un Silicon Valey ├«n Prahova. Fo┼čtii ei elevi lucreaz─â la marile companii IT din lume
Daniela Lica, profesoar─â de informatic─â ├«n Ploie┼čti, a c├ó┼čtigat cu elevii s─âi aproape 100 de medalii la olimpiadele na┼úionale ┼či cele interna┼úionale de informatic─â. Secretul succesului s─âu st─â ├«n ├«ncrederea pe care le-o d─â c─â pot face orice ├«┼či propun, munca ├«n echip─â ┼či exerci┼úiul permanent care le men┼úine vie pasiunea.
image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.