Ruble, dolari, euro și alte „arme” ale războiului economic dintre Rusia și lumea occidentală

Publicat în Dilema Veche nr. 939 din 7 – 13 aprilie 2022
Ruble, dolari, euro și alte „arme” ale războiului economic dintre Rusia și lumea occidentală jpeg

Războiul din Ucraina a adus în atenție, din nou, moneda rusească. Rubla intrase de ceva timp într-un „con de umbră”, o uitare ușor de înțeles, dacă avem în vedere anvergura și structura economiei rusești. De fapt, Rusia conta pe plan global doar prin exporturile de materii prime energetice și prin vînzările de produse agricole, toate realizate pe piețe care se raportau la euro sau dolari.

Unde era rubla în toate aceste tranzacții? Nicăieri. Doar că războiul din Ucraina, care s-a extins și la nivel economic, a adus în „vîrtej” și rubla. Aplicarea sancțiunilor economice a avut ca efect o devalorizare accentuată a rublei în raport cu dolarul. Efectul a fost logic. Sancțiunile occidentale au blocat conturile din Occident ale companiilor rusești importante, ale oligarhilor ruși și ale băncii centrale. Banca Rusiei a luat trei măsuri pentru a încerca să mai salveze ce se putea salva. Prima decizie a fost să crească dobînda de politică monetară la 20%. A fost o hotărîre curajoasă, ruptă de politica Kremlinului, care a avut o logică economică, și anume să crească atractivitatea rublei. Să ne aducem aminte, de exemplu, că banca centrală a Turciei a fost influențată politic să scadă dobînda. Președintele Erdogan l-a schimbat din funcție, în anul 2019, pe guvernatorul băncii centrale pentru că nu a acceptat să scadă dobînda-cheie. Rezultatele de moment au fost dezastruoase, inflația a crescut exponențial, iar turcii s-au înghesuit să cumpere aur pentru a se refugia în fața creșterilor de prețuri.

A doua decizie a fost aceea de a tipări ruble. Chiar dacă o astfel de măsură inflamează inflația, este necesară pentru a avea pe piața internă masă monetară suficientă pentru cheltuieli curente. În fine, a treia decizie a fost aceea de a interveni pe piață pentru a apăra moneda rusească. Banca Rusiei a cheltuit 39 de miliarde de dolari din rezervele valutare pentru a „apăra” rubla în fața devalorizării.

Au fost măsuri disperate, care se iau în situația în care economia este izolată, iar rubla se prăbușește față de valută. Scăderea monedei locale afecta nivelul de trai al consumatorilor ruși, iar retragerea companiilor occidentale din Rusia, sub diversele ei forme (înghețarea investițiilor, retragerea de pe piață sau oprirea livrărilor de produse către piața rusească), a accentuat criza de valută și de mărfuri occidentale.

Într-o perioadă scurtă, a atras atenția revenirea rublei aproape de valoarea dinainte de războiul din Ucraina. Este o performanță înșelătoare. Măsurile luate de banca centrală nu au fost singurele și nu trebuie trecute cu vederea deciziile aproape disperate adoptate în Rusia.

Astfel, cetățenii ruși nu pot să retragă din bănci mai mult de 10.000 dolari pentru o perioadă de șase luni, iar băncilor li s-a interzis să mai vîndă valută. De asemenea, companiile exportatoare au fost obligate să transforme 80% din încasările în valută pe care le obțin din livrările în Occident în ruble. A fost un mod de a „naționaliza” valuta, folosit și de România în anul 1991, atunci cînd rezerva valutară a țării era foarte aproape de zero. Naționalizarea valutei s-a făcut în sensul obligării companiilor să vîndă statului valuta pe care o aveau în conturi contra monedei locale, lei, la un curs dictat de stat, și a fost o măsură prin care s-a salvat pentru o perioadă economia, dar au fost sacrificate companiile exportatoare.

La fel s-a întîmplat acum în Rusia. Firmele au fost obligate să schimbe valuta în ruble, tocmai pentru a oferi statului rus valuta pe care nu o mai poate obține de pe piața internațională. În același timp, Rusia a încercat să oblige statele europene să plătească materiile prime energetice în ruble. A fost o mișcare făcută cu scopul de a susține moneda rusească, pe care statele europene au respins-o bazîndu-se pe prevederile contractuale care prevăd plata în euro sau în dolari.

În acest moment, statele europene rămîn pe poziție, și anume refuză plata gazului natural în ruble, chiar și în fața amenințării Rusiei că va opri sau va reduce livrările de gaz.

Șantajul Rusiei este mai degrabă un gest al disperării. Ce logică ar avea Federația Rusă să oprească livrarea de gaze atît timp cît sumele încasate, chiar și cele în euro sau dolari, sînt esențiale pentru bugetul Federației Ruse și pentru utilizarea banilor încasați pentru cheltuielile curente sau cele de război? Estimările arată că Rusia încasează aproximativ 600 de milioane de euro pe zi doar din Uniunea Europeană în contul materiilor prime energetice furnizate.

În același timp, Uniunea Europeană vrea să își reducă dependența de importul de gaz din Rusia. Pentru unele state membre este un proces complicat, pentru că ar trebui să găsească rapid surse noi de furnizare a gazului, dar alte state europene, precum țările baltice, au anunțat că vor renunța complet la importul de gaz din Rusia.

Revenirea rublei a fost conjuncturală. Fundamentele economice nu susțin creșterea monedei rusești. Cu o economie tot mai închisă, cu o inflație mare, cu o scădere economică record, Rusia nu își poate salva nici rubla, nici nivelul de trai al cetățenilor. Dar, pentru Vladimir Putin, aceste lucruri contează foarte puțin. Cel mai important este visul lui Putin de refacere a imperiului. 

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro / Shutterstock

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.