Marcel Ciolacu și „productivismul" din programul său populist

Publicat în Dilema Veche nr. 1002 din 22 iunie – 28 iunie 2023
Foto: Facebook/ Marcel Ciolacu
Foto: Facebook/ Marcel Ciolacu

M-am întrebat, văzînd programul economic de guvernare, de unde îi vin ideile acestea domnului Ciolacu. Pentru că din programul de guvernare, dincolo de șirul nesfîrșit de promisiuni, răzbate și un fel de politică economică bazată pe o serie de principii. Atunci cînd Marcel Ciolacu își arată neîncrederea în piață, spunînd că în situații de criză piața naște speculă, pare un pic mai mult decît un mesaj politic, este o afirmație care și-ar dori să reflecte și cîteva teze de politică economică.

Mai ales că sfidarea pieței este însoțită de ceva mai mult, respectiv de prezența intensă și constantă a statului în economie. Atunci cînd anunță o intervenție pe lanțul producător-procesator-comerciant și un control al prețurilor pe această filieră, Ciolacu se află atît în fața unei decizii de uz curent, cît și în fața unei teorii economice. Desigur, atît cît poate înțelege un om politic precum Marcel Ciolacu principiile unei politici economice.

Este foarte adevărat că, acum, după criza energetică, după ajutoarele de stat vărsate de la buget cu nemiluita, după aruncarea în aer a indicatorilor macroeconomici, este foarte ușor să vorbești despre controlul prețurilor, despre intervenția statului în economie și chiar despre un fel de patriotism economic. Și, mai ales, ai șanse să te creadă lumea.

Programul de guvernare prezentat de Marcel Ciolacu șochează și prin altceva în afară de promisiunile nemăsurate, și anume prin faptul că ignoră complet prezența unui partid de centru-dreapta, PNL, în guvern. Programul dă senzația că PSD-ul lui Liviu Dragnea s-a întors în forță la guvernare, cu aproape aceleași idei, aceleași promisiuni și aceeași demagogie.

Este adevărat că de-a lungul timpului ideile economice de stînga și dreapta politică au fost interschimbabile. Adică s-au împrumutat. Orice observator atent din România a putut constata că, în multe situații, PSD „a semnalizat stînga și a făcut dreapta” (după cum se spune în termeni mai lejeri) și, totodată, au fost multe cazuri în care PNL a luat decizii de stînga.

România nu este singura țară aflată în această situație politică. Exemplele sînt destul de numeroase și de notorietate. De exemplu, în Statele Unite ale Americii, președinții republicani Dwight Eisenhower și Richard Nixon au acceptat și aplicat principiile pieței reglementate, redistribuirii, asigurărilor sociale sau legislației muncii. La rîndul lor, lideri de stînga, precum Bill Clinton sau Tony Blair, au susținut dereglementarea sau globalizarea. Într-o oarecare măsură, stînga și dreapta politică își pot împrumuta idei economice, în funcție de context și de ajustările de care are nevoie economia reală.

Întorcîndu-ne la Marcel Ciolacu, să spunem că, la o privire mai atentă, ideile economice fac parte dintr-un nou curent de gîndire, numit productivism. Dani Rodrik, profesor de origine turcă la Harvard Kennedy School, descrie într-un articol publicat pe un site care adună opinii și analize, Project Syndicate, coordonatele a ceea ce caracterizează astăzi productivismul.

Mai întîi, Dani Rodrik constată semnele de convergență de la nivel politic. „Productivismul are mai puțină încredere în piețe, este suspicios față de marile corporații, pune accentul pe producție și pe investiții în detrimentul finanțelor și mizează pe revitalizarea comunităților locale în detrimentul globalizării”, scrie Dani Rodrik. Nu seamănă patriotismul economic al lui Ciolacu, criticile aduse pieței și controlul prețurilor cu definirea productivismului? Ba da.

Profesorul Rodrik mai arată că productivismul pune accent pe redistribuție, pe transferuri sociale și este mai puțin ostil față de populismul economic. Chiar și politica economică a președintelui Biden este văzută ca avînd caracteristici ale productivismului. Politicile pentru tranziția ecologică, încurajarea lanțurilor de aprovizionare internă, păstrarea tarifelor pentru produsele chinezești impuse de fostul președinte Trump sau virtuțile „friend-shoring-ului” lăudate de Janet Yellen sînt argumente pentru a susține expansiunea productivismului.

Trebuie să privim lucrurile cu luciditate. Nu orice măsură care seamănă cu productivismul este productivistă, așa cum nu toate pisicile care prind șoareci au aceeași culoare.

În ceea ce privește România, este absolut improbabil ca programul de guvernare să fie productivist. Mai degrabă, a primit o poleială de la aceiași economiști care au creat și programul Dragnea. În urmă cu patru ani, măsurile economice prezentate de Liviu Dragnea erau ambalate într-un concept numit „wage-led-growth”. Rezultatele au fost dezastruoase, în sensul că au dus economia românească la o creștere accentuată a deficitului bugetar, a deficitului comercial, a îndatorării și, în general, a degradat indicatorii macroeconomici. Acum, cu noul productivism și cu un Marcel Ciolacu hotărît să lupte cu piața, să controleze prețurile și să crească salariile și pensiile, România riscă să dezechilibreze și mai mult situația bugetară și să mizeze excesiv pe intervenția statului în economie.

Nu știm unde pot ajunge ideile „productiviste” pe care Marcel Ciolacu le înghite pe nemestecate și care poate fi proiecția lor în deciziile politice. Ceea ce știm este că entuziasmul prea mare în jurul acestor idei strică. Iar singurul economist român care atrage atenția public asupra implicării exagerate a statului în economie este Lucian Croitoru, care se întreabă,într-o analiză publicată recent, în ce măsură intervențiile ieșite din comun ale statelor au afectat sau vor afecta caracterul de piață al economiilor capitaliste. Iar faptul că astăzi societățile occidentale sînt democratice și liberale nu constituie o garanție că aceste virtuți nu se pot deteriora sau nu pot dispărea pentru o perioadă. Este o temă care probabil nu îl preocupă prea mult pe Marcel Ciolacu, dar care este un subiect de reflecție pentru cetățenii români responsabili.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.