Suta de lei

Publicat în Dilema Veche nr. 1020 din 26 octombrie – 2 noiembrie 2023
image

În ultima perioadă, premierul Marcel Ciolacu s-a ambiționat să le demonstreze concetățenilor că suta de lei are forță de cumpărare. Mai întîi, Marcel Ciolacu a declarat că poți face cumpărături consistente cu 100 de lei, apoi, peste cîteva zile, a prezentat pe rețelele sociale un bon fiscal cu „de toate”, cumpărături care costau în total 100 de lei.

Este o întreprindere riscantă, pentru că are mari șanse să supere pe toată lumea. Este clar că insistențele lui Marcel Ciolacu legate de suta de lei se adresează electoratului în încercarea de a-l convinge că măsurile Guvernului, cu precădere cea de plafonare a adaosului comercial la un coș de produse, au fost eficiente și că suta de lei își păstrează puterea de cumpărare. 

Este o întreprindere riscantă, pentru că o parte din electoratul PSD, beneficiari de ajutoare sociale și pensionari, este direct lovită de creșterea inflației. Chiar dacă ar fi adevărat că suta de lei ar permite „cumpărături consistente”, pensionarii și asistații sociali tot nemulțumiți ar fi. Mulți români se tem de creșterea prețurilor. 

Interesant este că salariul mediu a crescut mai mult decît inflația, adică în termeni reali. O arată datele statistice, dar bineînțeles că, dincolo de medie, situațiile sînt diferite. Multe categorii de bugetari au avut creșteri de salarii mai mari decît rata inflației, ceea ce a făcut să își conserve puterea de cumpărare. Dar nu la fel au stat lucrurile în sectorul privat. În unele ramuri economice, la unele companii, salariile nu au crescut în același ritm cu rata inflației.

Motivul este destul de simplu, companiile care nu au operat creșteri de salarii s-au aflat cu rata profitului și cu afacerea sub presiune. Din acest punct de vedere, media statistică este relevantă pînă la un punct, adică pînă la diferențele de creștere a salariului între sectorul privat și cel public. 

Într-un context inflaționist este imposibil să poți spune că suta de lei și-a păstrat puterea de cumpărare pentru toată lumea. Pentru că situația este diferită între categoriile de angajați, ca și între sectorul privat și cel public. 

Chiar și abordarea este diferită. O parte a cetățenilor români sînt îngrijorați de creșterea inflației. O altă categorie, redusă numeric, este cea pentru care suta de lei nici nu contează. 

„Suta de lei” este o valoare care vine din socialism, dinainte de anul 1989. De altfel, nu de puține ori auzim și astăzi nostalgia că „înainte de anul 1989, suta de lei avea valoare, nu ca astăzi”. O iluzie. De fapt, situația economiei socialiste, după anul 1981, era puternic deteriorată. În anul 1981, România intra în incapacitate de plată, drept care Nicolae Ceaușescu decidea plata tuturor împrumuturilor externe. Ceea ce se și întîmplă în următorii opt ani, dar cu sacrificii enorme și inutile pentru economie și populație. În 1982, cresc prețurile produselor de bază, importurile sînt practic stopate, întreprinderile de stat își reduc producția, iar în 1988 România intră în recesiune. Evident, toate aceste evoluții nu se declarau în mod oficial, dar se simțeau în viața de zi cu zi. 

Oficial, rata inflației era scăzută, dar suta de lei, despre care unii cred că, înainte de anul 1989, avea o putere de cumpărare mai mare decît astăzi, suferea de o mare problemă, și anume se afla în buzunarele românilor, dar din magazine lipseau multe mărfuri pe care le-ar fi putut cumpăra. Suta de lei dinainte de anul 1989 era, de fapt, falsă: consumatorii aveau banii, dar nu și produsele pe care să îi cheltuiască și de aceea suta de lei părea că are o valoare mai mare decît o avea.

Există un paradox, și anume: în momente inflaționiste, suta de lei își pierde din valoare. Salariile pot fi mai mari, veniturile pot crește (ceea ce se și întîmplă în România unde, în ultimul an, salariul mediu a crescut mai mult decît inflația), dar suta de lei își pierde din valoare. De aceea, strădaniile premierului Marcel Ciolacu de a convinge că încă poți cumpăra o mulțime de produse cu o sută de lei sînt inutile și politicianiste. Dimpotrivă, ele pot irita publicul și se pot întoarce împotriva premierului și a insistențelor sale de a demonstra puterea de cumpărare a unei sute de lei. 

România a trecut în anii ’90 printr-o perioadă puternic inflaționistă. Vîrful a fost atins în anul 1993, atunci cînd rata inflației a fost de 256%. În total, în anii 1990-2004, rata inflației cumulată a fost de aproximativ 1.200%. În acei ani, puterea de cumpărare a sutei de lei a fost complet distrusă, adică suta devenise o mie sau chiar un milion de lei. O evoluție care a obligat Banca Națională a României, în anul 2005, să facă o denominare a leului. Adică au fost tăiate patru zerouri de la coada leului, iar suta de lei a redevenit sută după ce cîțiva ani buni fusese milion. Totuși, acea perioadă a rămas în memoria colectivă, nu puțini români continuînd și astăzi, după aproape două decenii de la denominarea leului, să numere leii în milioane în loc de sute. 

Inflația din ultimii ani nu are intensitatea celei din anii ’90, dar, fără îndoială, afectează puterea sutei de lei. De aceea, insistențele premierului Ciolacu pe subiectul suta de lei pot mai mult să irite publicul decît să îl convingă.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Regina Letizia, în centrul unui scandal amoros. Fostul cumnat pretinde că a avut o relație cu ea
Un scandal amoros zdruncină liniștea familiei regale spaniole, iar protagoniști sunt regina Letizia și fostul său cumnat Jaime Del Burgo, care susține că a trăit o poveste de dragoste cu soția regelui Felipe al VI-lea, relatează Wionnews.com.
image
Activist civic, sperietoarea polițiștilor somnoroși. Îi filmează dormind în post VIDEO
Mai mulți polițiști au fost surprinși în timp ce dormeau în post, de către un activist civic din Buzău, care cutreieră țara. La Suceava sau Covasna, câțiva oameni ai legii au fost filmați în timp își făceau siesta chiar în timpului programului de lucru.
image
Hagi, afaceri de Dosarele X: Culisele unor mutări demne de zona crepusculară a fotbalului ANALIZĂ
Managerul Farului a dat o veritabilă lovitură financiară, transferându-l pe Enes Sali (17 ani) la FC Dallas în Major League Soccer. Mutarea lungește lista unor plecări spectaculoase, pe sume mari, cu fotbaliști supraevaluați, ca să păstrăm o exprimare elegantă.

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.