Cine sapă la temelia pilonului II

Publicat în Dilema Veche nr. 1026 din 7 decembrie – 13 decembrie 2023
image

Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat. Mai întîi, au plecat de la motive tehnice, precum Liviu Voinea care, în cartea Sfîrșitul economiei iluziei, apărută în anul 2009, critica proaspătul pe atunci creat sistem de pensii private: „Scopul reformei pensiilor de a crește protecția împotriva riscului de sărăcie la pensionare este nobil, dar modul în care a fost implementată, în România cel puțin, este o rețetă sigură spre dezastru. Din perspectiva reformei realizate deja, cel mai mare risc ține de pilonul II” (pag. 123).

Desigur, acesta era argumentul teoretic al așa-zisului tehnocrat, dar lucrurile au mers mai departe cînd politicienii au trecut la fapte. Încercările de a submina pilonul II au fost numeroase și constante. Mai „soft” sau mai „hard”, guvernele care s-au succedat în ultimii șapte ani au avut în mod constant cîte o idee prin care au încercat să slăbească pilonul II de pensii. 

Politicienii nu au îndrăznit să naționalizeze la modul propriu pilonul II (adică să mute sumele acumulate la sistemul public de pensii), deși au fost vehiculate astfel de idei. În schimb, au impus o cotă exagerată de capital, încît unii administratori și-au pus problema să renunțe la afacerea din România. Apoi, a apărut o prevedere legislativă care le permitea contributorilor la pilonul II să renunțe să mai plătească în contul pensiei administrate privat. Rezultatul a fost ridicol pentru cei care au gîndit acest nou atac la pilonul II, pentru că numărul celor care au optat pentru a-și opri contribuțiile a fost practic nesemnificativ. A fost și un mesaj foarte clar că publicul apreciază pilonul II și nu vrea să renunțe la transferul contribuțiilor către administratorii acestui sistem. 

Ideile nocive legate de pilonul II au continuat. Un motiv de dezbatere a fost, de exemplu, tema referitoare la posibilitatea contribuabililor de a-și retrage toți banii în bloc la momentul ieșirii la pensie. Desigur, putea fi o opțiune de luat în calcul, dar care era departe de logica sistemului de a fi un pilon de plată pentru pensii. O plată lunară efectuată de administratori, pînă la consumul integral al sumei acumulate, este mult mai logică pentru un sistem de pensii. 

De fapt, politicienii supărați pe pilonul II și-au văzut măcar parțial visul cu ochii. Adică legislația care a acordat facilități fiscale la plata salariilor în domenii considerate strategice, precum construcțiile, agricultura și industria alimentară, a prevăzut și eliminarea plății contribuției pentru pensiile administrate privat. Pretextul acestei decizii a fost că dacă angajatul era scutit de la plata contribuției pentru sistemul public de pensii, atunci este normal să nu plătească nici suma care ar fi trebuit transferată către pilonul II. În felul acesta, un număr de cîteva sute de mii de angajați nu au beneficiat, cîțiva ani, de acumularea unor sume în conturile lor de la sistemul de pensii administrat privat. 

A fost o decizie greșită a statului român. Dacă în ceea ce privește contribuția la pilonul I statul putea să o suspende, pentru că sistemul beneficiază de subvenții de la buget și funcționează pe principiul „banii strînși de la salariați astăzi sînt cheltuiți tot astăzi cu actualii pensionari”, contribuția la pilonul II se acumulează în conturi individuale. Prin decizia statului ca angajații din anumite sectoare economice să nu mai contribuie la pilonul II, sute de mii de salariați au fost văduviți de economisirea unor sume de bani în conturile de pensie administrate privat. 

Mai rău este că statul, prin această decizie, transmite și un mesaj greșit. Încurajează încasarea unui salariu mai mare în acest moment în detrimentul economisirii unei sume mici, dar în mod constant, pe parcursul mai multor ani.

Practic, statul român a acționat exact invers față de recomandările specialiștilor în finanțe. A „tăiat” exact sumele care pentru sute de mii de oameni ar fi însemnat bani economisiți. Este o mare trădare a interesului public și a educației financiare pe care ar trebui să o aibă cetățenii. Statul român descurajează economisirea și încurajează consumul crescînd salariile, iar politicienii fac acest lucru dintr-un singur motiv, electoral. 

Asaltul continuă sub diverse forme. Angajații din construcții, agricultură sau industria alimentară sînt puși acum să opteze pentru a contribui sau nu la pilonul II. „Mici greșeli” de legislație prevăd din nou impozite mai mari pentru plata pensiilor din pilonul II, dar Guvernul promite că le va clarifica și modifica.

Dorința de a submina pilonul II vine mai degrabă din neîncrederea statului în sectorul privat. Din diverse motive, politice sau economice, guvernele au fost foarte rar complet deschise către investitorii privați. Companiile private au fost bune să plătească taxe, impozite și contribuții către bugetul de stat, dar atît. Nu a existat niciodată un parteneriat sincer între stat și sectorul privat. 

Să ne întoarcem la cartea dlui Liviu Voinea. În anul 2008, Voinea scria: „Experiența altor țări și bunul-simț economic ar trebui să ne învețe că, în absența unor garanții reale de protecție a intereselor contributorilor, pilonul II va ajunge cel mai mare jaf din economia României”. (pag. 126). Au trecut 15 ani de la această previziune și situația este în felul următor: pilonul II a acumulat 117 miliarde de lei, din care trei sferturi reprezintă contribuțiile virate în sistem și un sfert, peste 30 miliarde de lei, înseamnă cîștigul net adus de administratori: sistemul are 8,1 milioane de participanți; fondurile private au plătit 1,7 miliarde de lei către 130.000 de beneficiari, iar anul acesta plățile vor ajunge la două miliarde de lei; rentabilitatea anualizată de la începutul sistemului pînă în prezent a fost de 7,55%, mai mult decît media ratei inflației care a fost de 4,35%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent, la o conferință organizată cu ocazia aniversării a 15 de ani de la înființarea pensiilor private: „Fondurile de pensii private sînt cel mai important actor din sectorul financiar după bănci, reprezentînd al doilea cel mai important activ financiar al populației, după depozitele bancare”. Fără comentarii. 

Constantin Rudnițchi este analist economic.

image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png
image png
Vechiul și noul Predeal
Pînă una-alta, în ciuda prețurilor la schi, stațiunea continuă să fie una foarte populară
image png
Frustrările care fac AUR posibil
Presa vorbește despre despre pensii speciale, dar evită, de multe ori, stînjenită, să discute despre corupția din mediul privat și averile gigantice apărute peste noapte.
image png
„Solidaritatea este sîngele care ține în viață proiectul Uniunii Europene”
Nu este de așteptat să se înlocuiască prea curînd regula unanimității cu regula majorității pentru asemenea decizii.
image png
Memorizare vs. gîndire critică?
Uitînd, desigur, că înainte de a fi critică, gîndirea trebuie să existe.
image png
Viciile unui muzeu inexistent
Dar asta e în America, care a fost scutită de experiența comunistă.
image png
Noi sîntem români! Prin delegație
Am constata atunci că noi sîntem patrioți doar prin delegație. Români prin delegație.
image png
Winston Churchill, cu istoria-n dinți
Nu știu exact ce te-ar putea face să îți dorești să cumperi o pereche de dinți falși de-ale lui Winston Churchill.
image png
Litleboi și istoria mare
Toți s-au speriat de bomba numită Little Boy.
image png
Legit
Asemenea cuvinte rezistă uneori mai bine, dar pot fi ușor abandonate și înlocuite, odată cu schimbarea modei lingvistice.
image png
Extrageri echitabile din urna digitală
Am vorbit cu mai mulți profesori despre cum se desfășoară procesul.
p 7 jpg
Noul și vechiul Napoleon
Napoleon a intrat în istorie și sub numele de „micul caporal”.
image png
Carnavalul Veneției
O caracteristică a celor costumați din cap pînă în picioare, intrați în rolul carnavalului, cum s-ar spune, mi s-a părut a fi înălțimea.
image png
Umbra FMI. La București
Managerii și antreprenorii își doresc ca o creștere a fiscalității să fie însoțită de reducerea cheltuielilor bugetare

Adevarul.ro

image
Orașul în care oamenii au declarat război operelor de artă. Sculpturi furate, vandalizate sau batjocorite pe internet
Chiar dacă Iașiul este un important oraș cultural al României, se pare că locuitorii nu sunt atât de prietenoși cu operele de artă care își fac apariția pe străzile orașului. Astfel, nu puține au fost momentele în care sculpturile expuse au fost furate, vandalizate sau intens criticate
image
Medic din România, anchetat în Marea Britanie pentru proceduri medicale „delicate” pentru propria satisfacție sexuală
Un medic român din cadrul Serviciului Național de Sănătate Publică din Marea Britanie a fost radiat pentru că a efectuat proceduri medicale, inclusiv pe copii, pentru propria satisfacție sexuală.
image
Fiul unui om de afaceri din Brăila, prins cu 4 kilograme de aur, arme și 400.000 de euro în mașină. Conducea băut, drogat și fără permis
Fiul unui cunoscut afacerist din Brăila, a fost prins beat la volan și fără permis de conducere. Bărbatul avea în autoturism peste 400.000 de euro, patru kilograme de aur și 7.000 de lei

HIstoria.ro

image
Spectaculoasele grădini ale Palatului Versailles
Spectaculoasele grădini sunt situate în partea vestică a palatului și sunt alcătuite din Parcul Versailles și Grădina Versailles-ului.
image
Cetățuia Brașovului, inspectată de trei împărați ai Austriei
Cetățuia Brașovului a fost suficient de importantă încât să fie inspectată de trei împărați ai Austriei și impunătoare cât să atragă atenția reginei României, „ultima romantică a Europei”.
image
70 de ani de la marele viscol din februarie 1954
De-a lungul secolului XX, România a avut parte de ierni teribile, atât prin temperaturile scăzute, cât și prin cantitățile uriașe de zăpadă care au căzut, însă puține au produs o impresie atât de puternică precum a făcut-o cea de la începutul anului 1954, rămasă în istorie ca iarna „marelui viscol”.