Weekenduri vechi și noi

Publicat în Dilema Veche nr. 1013 din 7 – 13 septembrie 2023
„Cu bule“ jpeg

În discuțiile despre starea limbii române actuale și mai ales despre numeroasele împrumuturi lexicale din engleză se invocă uneori, printre alte exemple, și un cuvînt nu tocmai recent: weekend. Perceput de unii vorbitori ca inutil (pentru că s-ar putea echivala prin perifraza sfîrșit de săptămînă), termenul este apărat de alții, care îl consideră un anglicism necesar, pentru că este mai scurt decît echivalarea sa și pentru că are un sens mai puțin ambiguu, legînd determinarea temporală de o destinație specifică: „sfîrșit de săptămînă (cuprinzînd sîmbăta și duminica), destinat odihnei” (DEX). Weekend are o răspîndire internațională, dar a produs în unele limbi și traduceri, în genere folosite alternativ, adesea reflectînd atitudini antineologistice: în franceză fin de semaine, în italiană fine settimana, în spaniolă fin de semana etc. În dicționarul anglicismelor europene coordonat de Manfred Görlach (apărut în 2001) se arată că sînt foarte puține limbile din eșantionul lingvistic investigat care să fi preferat traducerea – germana (Wochenende), finlandeza, spaniola –, dar chiar și în acestea forma weekend circulă în spațiul public. În franceză cuvîntul este acceptat de dicționare, ca împrumut din engleză atestat din 1926 (Trésor de la langue française informatisé).

În cazul limbii române, e interesant să descoperim cît de timpuriu a fost preluat anglicismul și ce răspîndire rapidă a avut. A fost întîrziată doar înregistrarea sa în dicționarele generale. Cuvîntul era totuși inclus în prima ediție a Dicționarului explicativ (DEX), în 1975, inițial scris week-end, cu cratimă între elementele sale componente. Scrierea fără cratimă (weekend) va fi impusă de a doua ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM, 2005). Dicționarul limbii române (DLR) și Micul dicționar academic (MDA) indică drept primă atestare a cuvîntului folosirea sa în 1970, în revista Cinema.

De fapt, cuvîntul apăruse în presa românească cu mult timp în urmă, acum mai bine de un secol. La început atestările sale erau izolate, în texte care se refereau explicit la spațiul cultural și lingvistic englezesc și puneau cuvîntul nou între ghilimele. Cea mai veche atestare pe care am găsit-o (deocamdată) este din ziarul Dimineața, din 29.08.1915, într-un articol despre începutul Primului Război Mondial: „În ziua de vineri, 31 iulie 1914, londonezul, părăsind orașul său zăpușitor ca să se bucure de «week-end» la mare, ar fi pus rămășag că va fi pace”. Cuvîntul era inițial explicat: „englezii numesc «Week End» vacanța pe care și-o dau de obicei de sîmbătă pînă luni la prînz, vacanță pe care caută s-o petreacă întotdeauna departe de Londra, la țară” (Viața Românească, nr. 10, 1921). În perioada interbelică, weekend a fost folosit tot mai des în revistele vremii, fiind asociat cu spiritul modern, cu reperele occidentale și cu tendințele modei: în articolul „Week-End!“ era descris ca un „cuvînt drăguț și plin de farmec, pe care nu știu zău dacă l-am gustat și noi vreodată, în epoca aceasta de viață intensă, de capricii înfrigurate, de deplasări fugitive” (Rampa, 5.08.1923). Articolul propunea un nou mod de petrecere a timpului liber, deplîngînd conservatorismul românilor („popor îndărătnic și ruginit în metehne”), care preferă lungile vilegiaturi de vară: „Și în timpul acesta streinătatea care inovează din cînd în cînd lucruri practice va adopta definitiv «Week-End-ul», séjour-ul acela nostim, scornit de fantezia inepuizabilă a englezului, excursia neprevăzută, de două, trei zile, cu ruck-sacul în spinare, cu costumul comod de sport, fără bagaje și complicații, fără comodități luxoase, dar cu mici plăceri simple și rustice” (ibid.). Limbajul perioadei interbelice se dovedește mai anglicizat decît am fi fost tentați să o credem: „După șase zile de «hard labor», omul modern își acordă un week-end” (Cuvîntul, 23.03.1938); „Week-end-ul, vacanța sfîrșitului de săptămînă, este într-adevăr mai mult decît o modă, ea a devenit o necesitate. Cu automobilul, cu trenul, cu autobuzul sau chiar pe jos, fenomenul exodului din orașe are loc săptămînal. Un nou obicei reclamă și o nouă toaletă. Toaleta de week-end nu mai poate lipsi din nici o garderobă” (Ilustrațiunea română, 28.08.1935); „ideea (...) de a se introduce și la noi ceea ce englezii numesc «week-end» (sfîrșit de săptămînă) și care de fapt e utilizarea sîmbetei după amiazi și a zilei de duminecă pentru odihnă și recreații”; „acel «week-end» care a cucerit aproape toate țările civilizate” (Oglinda lumii, 1927); „moda week-end-ului a fost adoptată rapid în Europa Centrală, ca orice obicei venit din America” (Rampa, 1927); „Am început să ne dedăm la week-end ca niște veritabili britanici. De cînd, mai ales, ne-a dăruit d. Dobrescu Snagovul, week-endul nostru se completează și cu puțin tamping, ba chiar, în ultima vreme, cu un vag yachting. Sîntem dar pe drumul unei vădite occidentalizări, și încă de pură nuanță anglosaxonă)”; „După englezi, numai noi mai putem rămîne dumineca atît de calmi și indiferenți, la Snagov, la Sinaia sau pe plaja de la forie, cînd știm bine ce criză economică ne așteaptă luni” („Despre week-end“, în Rampa, 24.07.1933).

Cuvîntul se impusese atît de bine, încît avea să fie folosit și după război, în plină perioadă comunistă, în ciuda cenzurii ideologice și lingvistice care limita și împrumuturile din engleză, și libertățile periculoase ale petrecerii timpului liber. Îl găsim adesea folosit cu precauții, pus în relație cu eficiența muncii, ca într-o campanie a revistei România pitorească, din 1975, cu titlul Week-end? Ce bine ar fi dacă ar fi...: „Să plecăm de sîmbătă seara pînă pe la înserarea de a doua zi, cu familia, într-un anume punct beat de verdeață sau de apă al orașului (...) și de luni, proaspeți, să pornim spre fabrici, spre birouri”. Alteori, cuvîntul e chiar reinterpretat ideologic, în spiritul lozincii sărbătorim prin muncă: „Dînd un alt înțeles cuvîntului week-end, cules din revistele pe care le citește, N. Ț., cel ce a lucrat în fruntea unei brigăzi formate din 60 de oameni la străpungerea galeriei Cerna – Motru, spune: «Noi ne-am făcut datoria și am lăsat treaba în seama betoniștilor și am început week-end-ul în altă parte, că sînt în țara asta multe stînci de mutat dintr-un loc în altul»” (Scînteia, 12.11.1975.)

Intervalul temporal și chiar asocierea cu un tip anume de petrecere a timpului au putut varia în funcție de condițiile economice, de politicile sociale și de moda culturală; forma cuvîntului a rezistat însă foarte bine.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum vă ajută mersul pe jos de trei ori pe săptămână. Specialiștii spun că reduce la jumătate riscul de reapariţie a durerilor lombare
Mersul pe jos de trei ori pe săptămână pentru a atenua durerile de spate reduce aproape la jumătate riscul de reapariție a acestora, potrivit primului studiu de acest gen, publicat de The Guardian.
image
România – Ucraina, ce nu ni s-a spus: decizia luată și ținută secret după meciul istoric de la Munchen
Partida de luni va avea efecte pe termen scurt și lung. În primul rând, ne putem gândi, în mod realist, la calificarea în optimi. La fel de important însă e un alt subiect care, deocamdată, n-a „transpirat“ în mass-media.
image
Curiozități despre solstițiul de vară din 2024. Locul din România unde se descifrau tainele cerului VIDEO
Cel mai timpuriu solstițiu de vară din ultimele două secole va avea loc joi, 20 iunie. În România, ora 23:50 marchează momentul solstițiului și începutul verii astronomice.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.