De la pivniță la cîrciumă

Publicat în Dilema Veche nr. 988 din 16 martie – 22 martie 2023
„Cu bule“ jpeg

Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță. E greu de spus de unde a pornit totul, pentru că textele vehiculează cam aceleași informații aproximative și lipsite de o indicație exactă a sursei; în Internet, cea mai veche versiune pe care am găsit-o este din decembrie 2021, de pe site-ul b365.ro; cele mai noi au fost produse în ultima săptămînă. Textele vorbesc de „prima cîrciumă din București” (b365.ro) sau, în altă formulare, de „prima atestare oficială a unei cîrciumi în orașul lui Bucur” (playtech.ro), evocînd localul deținut la începutul secolului al XVIII-lea de un anume Popa Crițu și stabilind o legătură între numele respectiv și expresia beat criță: „în prim-plan apare prima cîrciumă din București, deținută și administrată de Popa Crițu, de la numele căruia vine și expresia «beat criță»” (evz.ro).

Diferitele versiuni ale textului mizează în grade diferite pe ingredientele senzaționalului: anunță descoperirea unui moment de început (prima cîrciumă bucureșteană) și oferă explicația spectaculoasă a unei expresii, pornind de la un nume propriu. În povestea „primei cîrciumi” sînt însă mai multe semnale care trezesc neîncrederea. În primul rînd, explicarea expresiilor prin legarea lor de un nume de persoană și de o anecdotă istorică este de obicei o invenție, o creație a folclorului urban, O asemenea extindere de sens, prin care cuvîntul care indică intensitatea unei stări să provină dintr-un nume propriu, este improbabilă, nesusținută de exemple similare. În al doilea rînd, redactarea e (mai ales în unele rescrieri ale textului) șovăielnică, incoerentă, jonglînd cu ipoteze naive: „Conform hrisoavelor descoperite de Giurescu, de la cîrciuma Popii Crițu, care era de origine grec, iar numele corect era Popa Cretanul, vine și termenul de beat criță” (playtech.ro); „Numai că noi bucureștenii i-am asimilat numele mai simplu și mai ușor: «Crițu», că doar nu era să spunem «beat Cretă, beat Cretan din Creta»” (b365.ro); „Era greu să spui «beat Cretă». Mai frumos sună «beat criță»” (evz.ro).

Textele își bazează etimologia pe un pasaj din cartea lui Constantin C. Giurescu – Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre (1967). Examinarea pasajului în cauză ne confirmă suspiciunile. Istoricul vorbește de mulțimea cîrciumilor subterane din București, numite în epocă pivnițe (după locul unde vinul se păstra, dar se și vindea consumatorilor). Sînt evocate foarte multe zapise, hrisoave, testamente și mărturii ale călătorilor străini, care, încă din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, menționează pivnițele bucureștene: „străinii (…) sînt impresionați de mulțimea cîrciumilor subterane sau a «pivnițelor» în care se vinde vinul” (p. 322). C.C. Giurescu arată că, la un moment dat, termenul uzual pivniță a fost înlocuit de sinonimul parțial cîrciumă, păstrat în uz pînă azi. Un hrisov din 13 mai 1714 este invocat doar pentru că folosește noul termen, Ștefan Cantacuzino oferind o scutire de dări „popei Crețului dă la biserica Stelii”, pentru „o cîrciumă a lui ce este lîngă biserica Stelii” (pp. 322-323). Nici vorbă, deci, de prima cîrciumă din București, și probabil nici măcar de prima atestare a termenului cîrciumă, din moment ce Giurescu oferă doar un exemplu („de pildă”) pentru un cuvînt folosit în epocă mai rar decît pivniță. Istoricul observă că de abia în secolul al XIX-lea se generealizează desfacerea vinului „la suprafață” și se impune în locul lui pivniță termenul cîrciumă.

Constatăm așadar că în textul lui Giurescu numele preotului posesor de cîrciumă este Crețu(l), o poreclă frecvent întîlnită în onomastica noastră (Crețu, Creața, Crețan etc.); nici în hrisoavele menționate, nici în textul istoric nu se spune nimic despre vreo legătură cu crița. Și George Potra (Din Bucureștii de ieri, I, 1990) amintește de documentul din 1714, pe care îl consideră interesant din alt motiv: îl surprinde oarecum faptul că „preotul Crețu, parohul bisericii, avea cîrciumă (…), care totuși nu se potrivea cu slujba altarului” (p. 141). G. Potra evocă detaliul istoric în legătură cu mănăstirea Stelea, demolată în 1848, după ce fusese puternic afectată de incendiul din anul precedent; locul ei era într-un rond existent și azi pe strada Stelea Spătarul. Potra este așadar un alt istoric care atestă numele Crețu(l)

Faptul că în Bucureștiul vechi existau locuri care se numeau pivnițe și vindeau vin este confirmat de mai multe acte din volumul editat tot de G. Potra – Documente privitoare la istoria orașului București (1961): la 1644 se vorbea de un loc de casă bine delimitat, „între Dumitru Cozleciu Croitorul și între pivnița lui Seman judecătorul”; într-un act din 1717 se decide „să fie în pace” „cărciumariul ce va vinde la această pivniță”, iar în 1750 domnitorul permite unei biserici „să aibă a-și scuti și o pivniță, cu cîrciumarul ei, să vînză vin”. Pivnițele aveau deci cîrciumari, iar bisericile primeau frecvent privilegiul de a vinde vin cu scutire de taxe (ceea ce se aplica probabil și în cazul preotului Crețu și al Bisericii Stelea). 

Observațiile lui Giurescu sînt mai exacte decît definițiile curente din dicționarele noastre, în care termenul de origine slavă pivniță – atestat încă din secolul al XVI-lea și legat de cuvîntul vechi slav pivo, „băutură” – este explicat doar ca „încăpere sau grup de încăperi subterane, zidite de obicei dedesubtul unei clădiri și destinate depozitării unor materiale (lemne, cărbuni etc.) sau unor produse alimentare; beci” (DEX). 

Oricum, revenind la speculația asupra sensului superlativ din beat criță, e mai normal ca acesta să provină pur și simplu – așa cum o indică dicționarele noastre – de la semnificația de bază a cuvîntului criță, împrumut lexical din ucraineană – respectiv „oțel”. Dar despre asta cu altă ocazie.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice(Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

kaufland jpg
Programul hipermarketurilor Carrefour și Kaufland de sărbători
Supermarketurile au început să anunțe care va fi programul de funcționare în perioada sărbătorilor de iarnă, majoritatea menționând libere sau program scurt pentru angajați.
 Victor Pițurcă FOTO Mediafax
coada comunism
Cum au fost românii înfometați sistematic pe baze „științifice”. Cât trebuia să mănânce un român conform nutriționiștilor lui Ceaușescu
În anul 1984, Nicolae Ceaușescu se juca de-a nutriționistul cu românii și introducea un plan sistematic de înfometare a populației. Acest plan era făcut de specialiștii vremii sub oblăduirea „marelui cârmaci”. În tot aceste „contrabandiștii” care aducea mâncare de la țară erau vânați cu milițienii.
cumparaturi supermarket alimente  shopping (2) jpeg
Puțini români știu cât de sănătos este! Peștele gustos și plin de vitamine pe care mulți îl evită
Este un pește destul de ușor de găsit, care poate fi pregătit în nenumărate feluri. Cu toate acestea, mulți români îl evită, fără să știe cât de util este, de fapt, pentru sănătate! Are un conținut ridicat de vitamina D și are un gust foarte bun!
Rebelii sirieni au descoperit laboratoare de droguri în Siria FOTO Captură Video France 24
Secretele comerțului ilicit cu droguri al regimului Assad. Rebelii sirieni au descoperit cantități uriașe de captagon
Rebelii sirieni conduși de gruparea Hayat Tahrir al-Sham (HTS), care au preluat controlul asupra capitalei Damas după fuga lui Bashar al-Assad, au descoperit depozite uriașe de droguri destinate exportului la periferia Damascului.
prajitura1 jpeg
Desertul perfect pentru masa de sărbători! Este o rețetă tradițională foarte ușor de făcut
Este o rețetă delicioasă, tradițională și perfectă pentru masa de sărbători! Este vorba despre faimoasa prăjitură tăvălită prin cocos, un desert de vis, care se pregătește foarte ușor!
petarde jpg
Avertismentul unui renumit medic ieșean: „Explozia unei petarde te poate băga direct în sala de operații. Mai bine nu le folosiți!”
Un tânăr de 17 ani, elev în clasa a XII-a la Liceul „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui a ajuns la spital rănit de o petardă care i-a explodat în mână. Astfel de accidente au loc în fiecare an în prejma sărbătorilor de iarnă, chiar dacă folosirea produselor pirotehnice de acest gen este interzisă.
porc craciun
Cât costă examenul care te ferește de trichineloză, o boală gravă. „Porcul trăiește cu 4 milioane de larve în el și nu prezintă niciun semn”
Medicii veterinari atrag atenția asupra pericolului enorm la care ne expunem dacă renunțăm la examenul trichineloscopic în cazul porcului sacrificat în gospodărie. Animalele infestate cu trichinella spiralis nu dau niciun semn de boală, în schimb la om pericolul este inclusiv decesul.
idei de cadouri cu un buget de 100 de lei jpg
Cadourile de Crăciun și fondurile românilor: de unde mai au bani și ce preferă în funcție de generație
Românii se pregătesc intens pentru Sărbătorile de iarnă, deși doi din cinci români (44%) alocă bugete mai mici anul acesta pentru cumpărăturile de sezon din cauza inflației care le afectează finanțele.