Porcii la jir

Publicat în Dilema Veche nr. 1002 din 22 iunie – 28 iunie 2023
„Cu bule“ jpeg

Expresia a mîna porcii la jir – cu sensurile „a sforăi” și, prin extindere, „a dormi” – este încă destul de cunoscută, dar motivarea sa pare să fi devenit obscură pentru mulți vorbitori, care nu mai au experiența directă sau mediată de literatură a unor practici agricole tradiționale. Probabil că expresia e cunoscută de mulți datorită prezenței sale într-un text clasic, studiat în școală: în Povestea lui Harap-Alb, în care cerbul fermecat „se tologeşte jos pe pajişte, acolo pe loc, mai rumegă el cît mai rumegă, şi pe urmă se aşterne pe somn, şi unde nu începe a mîna porcii la jir”. Expresia a fost înregistrată de dicționarul-tezaur (Dicționarul limbii române, DA/DLR) în tratarea cuvintelor jir și a mîna; în DEX apare sub cuvîntul-titlu a mîna. Atestările în texte actuale sînt totuși puține: „cînd îi văd pe colegii de drum cum mînă porcii la jir, mi-aș dori să am capacitatea de a adormi la comandă” (arhiblog.ro); „să știi că «am mînat porcii la jir» și azi-noapte” (forummamici.ro). 

Formula a fost pusă în contextul ei istoric și explicată de Stelian Dumistrăcel, în volumul său Pînă-n pânzele albe. Dicționar de expresii românești (2001). Autorul considera că ar exista o incompatibilitate între termenii analogiei figurative – între sforăit și condusul animalelor, prin „onomatopee de îndemn” – și presupunea că expresia ar fi conținut inițial verbula mînea, confundat ulterior cu a mîna: „sforăitul cuiva din timpul somnului fiind comparat, inițial, cu «clefăitul» și sforăiturile de plăcere ale porcilor care mîneau sub un fag, mîncînd jir” (p. 205).  Ipoteza etimologică a reputatului și regretatului lingvist mi se pare puțin prea complicată. Este evident că expresia se bazează pe o comparație comică între sforăitul uman și grohăitul porcilor. Nu e însă nevoie de stabilirea unei analogii exacte cu actul de a mîna (cu strigăte și îndemnuri specifice), ci cu ansamblul situației: omul care sforăie e, metonimic și hiperbolic, identificat cu turma pe care o conduce. Sînt și alte expresii glumețe în care mînatul animalelor oferă o explicație glumeață,  o motivație, practică sau absurdă, a acțiunilor umane. În registrul colocvial-argotic, cineva e îndemnat să plece prin expresii ca mînă măgarul!, plimbă ursul!, mergi cu capra la raze! etc.  

Finalul articolului lui Stelian Dumistrăcel oferă o informație extrem de prețioasă, privind asemănarea surprinzătoare a formulei românești cu o expresie din engleză, tot cu sensul „a sforăi”: to drive one’s hogs (or pigsto market, „a-și duce porcii la piață”. Or, pentru engleză explicația oferită de dicționare, încă de la E. Cobham Brewer, Dictionary of Phrase and Fable (1894), e foarte simplă: „ca porcii, al căror grohăit seamănă cu sforăitul unei persoane care doarme”. 

De altfel, expresia românească nu se limitează la verbul a mîna, ci apare și în variante cu a duce: călătorii „adormiră numaidecât și se puseră pe niște sforăite, de păreau că duc porcii la jir” (Petre Ispirescu, Din poveștile unchiașului sfătos, în Convorbiri literare, 1884); „Numai cînd dormea, copiii vorbeau în șoaptă și rîdeau, dar cu grijă, pentru că el horcăia din gît și Mirică zicea: «auzi, a dus porcii la jir», iar Ruxandra rîdea pentru că știa cum fac porcii cînd le dă drumul în grădină la prune” (Ion Lică, Rîsul de la amiază, în Argeș, 1969). Nici mersul la jir nu este singura ipostază a identificării omului adormit cu turma grohăitoare; într-o variantă a expresiei, porcii sînt mînați la Brașov.

În forma sa prototipică, expresia se referă la un obicei vechi, la o metodă ieftină de îngrășare a porcilor: toamna și peste iarnă, aceștia erau duși la pădure, ca să se hrănească direct cu jir și ghindă. Stelian Dumistrăcel citează o scrisoare de la începutul secolului al XVII-lea, în care un episcop de la Rădăuți cere dreptul de lăsare a animalelor în pădure: „să tremitem oarece porci ce avem, doar s-ar îngrășa”. Nu e surprinzător că la Slavici, care descrie în detaliu lumea porcarilor ardeleni („Cît țin luncile, ele sînt pline de turme de porci, iară unde sînt multe turme, trebuie să fie și mulți păstori”, Moara cu noroc), apar și referiri la dusul la jir: „joi de cu zori plecă la munte, zicînd că merge să vadă turma dusă la jir” (Gura satului). Ziarele de la sfîrșitul secolului al XIX-lea publicau explicații și sfaturi de creștere a animalelor: „Cînd purceii sunt ajunși frumoși în toamnă se duc de unii proprietari la păduri spre munți sau pe șes, când ele a produs destul jir (fructul fagului) și ghindă (fructul stejarului)” (Economia națională, 1885); „Îngrășatul porcilor se mai poate face și cu ghinde și jir, pe unde sunt păduri mai mari și se fac fructele numite într-o măsură mai mare (Foaia poporului, 1899). Referirile la această practică apar pînă aproape de actualitate: „Creștea scroafele cu purceii mici și-i ducea apoi la munte și-i făcea mari, că mâncau jir și ghindă” (Sociologie românească, 1939); „părinții ne trimiteau cu porcii din coteț să-i ducem în pădure, să mănînce jir și ghindă” (Cuvîntul nou, 1992). 

Mînatul sau dusul la jir din expresia românească și dusul la piață, la vînzare (din cea englezească) sînt pur și simplu situații tipice pentru deplasarea porcilor în turmă, apte să evoce amplificarea  sunetelor caracteristice.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Cum arată inchisoarea unde este încarcerat Cherecheș, cea mai modernă din Bavaria. Nimeni nu poate evada FOTO
Cătălin Cherecheș a fost dus de către autoritățile germane într-un penitenciar de maximă siguranță, cel mai modern din Bavaria, cu tehnologie modernă anti evadare.
image
Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 20 de ani va ajunge tractat la Curtici. Pe ce rute va circula
Primul tren electric nou, din cele 37 contractate de România cu producătorul Alstom, va ajunge în țara noastră pe 2 decembrie. Trenul se va opri la Curtici, apoi va pleca spre București.
image
„Crăciunul african” din Oltenia, pentru care s-au cheltuit sume aiuritoare. Explicația primarului: „S-o dăm pe partea de Europe Style”
O fotografie postată pe Facebook, în care, în parcul amenajat pentru Crăciun, alături de pomul de Crăciun se observă o girafă, un elefant și un tigru realizate din instalații luminoase, a stârnit mare interes. Primarul, chiar cel care a postat fotografia, a explicat cum s-a optat pentru acest decor.

HIstoria.ro

image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic
image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.