Indignări repetate

Publicat în Dilema Veche nr. 993 din 20 aprilie – 26 aprilie 2023
„Cu bule“ jpeg

Îngrijorările actuale în legătură cu starea limbii pot fi temperate și relativizate prin comparația cu spaime mai vechi, formulate în manieră foarte asemănătoare. În orice etapă din existența unei limbi care și-a dezvoltat o varietate cultivată și o conștiință a normelor acesteia, vorbitorii au fost derutați și deranjați de împrumuturile pe care le considerau inutile, forțate, supărătoare. Atitudinea față de neologisme dezvoltă adesea idiosincrazii, manifestări subiective, emoționale. Revăzute după trecerea timpului, reacțiile inițiale par surprinzătoare, mai ales atunci cînd fuseseră puse pe același plan cuvinte care aveau să fie perfect asimilate și cuvinte care aveau să dispară din limbă aproape fără urmă. 

Atitudinile față de împrumuturile lexicale recente pot fi observate cel mai bine în articolele jurnalistice, în texte care reflectă – mai mult decît o fac articolele specialiștilor – simțul comun și opiniile curente. Am ales două ilustrări ale indignării față de „stricarea limbii”, din două texte anonime, publicate în ziare de circulație: primul cu aproximativ un secol în urmă, al doilea – acum o jumătate de secol. 

În primul text, intitulat „Stâlcirea limbii“, publicat în Adevărul din 21 noiembrie 1929, sub semnătura Index, sînt prezentate ca acceptabile schimbările lingvistice lente, petrecute în uzul masei de vorbitori (impuse deci „de jos în sus”), dar sînt condamnate celelalte: „În zilele noastre se încearcă schimbări și inovări de vocabular și de sus în jos, fie pe cale culturală, fie pe aceea a modei, industriilor noi, comerțului etc. Acestea prind însă mai greu, pentru că unele sunt de-a dreptul îngrozitoare, respingătoare, hidoase. Te minunează cum le dă în gând unor prăvălii, pentru femei în special, să afișeze cuvinte ca acestea, ba încă scrise cu litere mari și, chipurile, ca reclamă: mantouri, lenajuri, toaluri, tricotaje etc. Le cunoașteți doar, din nefericire”. Expresia indignării, profund subiectivă, face apel și la complicitatea publicului. Atitudinea proprie este prezentată ca exemplară: „Mie unul mi se pare că mi-ar fi foarte rușine să intru într-o prăvălie să cer mantouri și lenajuri. Parcă mai curând mi-aș mușca limba decât s-o fac”. Interesant e că mantou și tricotaj nu mai pot provoca cititorului de astăzi nici surprindere, nici revoltă, pentru că au fost perfect asimilate. Celelalte două exemple – lenaj și toal – au ieșit din uz; primul (din fr. lainage) este înregistrat lexicografic, cu sensul „țesătură subțire de lînă” (DEX), cel de-al doilea (din fr. toile, „pînză”) nu apare în dicționarele curente. De ce s-au păstrat unele și nu altele dintre împrumuturile din sfera vestimentară poate fi subiectul unei investigații istorice, cu elemente sociale și economice (circulația mărfurilor, moda, concurența cu alte produse similare); pentru vorbitorul revoltat de acum un secol, evoluția diferențiată nu putea fi în nici un caz prevăzută. Inutilitatea părea argumentul imbatabil:  „nu înțeleg nici în ruptul capului marjă, marionete, drapat. N-avem margine și păpușă?”. După o serie de concesii, finalul textului conține o acumulare de interogații și avertismente, formulate cu elan retoric și inserții arhaizante (de iznoavă „din nou”), ba chiar  – dacă nu suprainterpretez – cu o ușoară notă misogină: „Cine și cum să intervie spre a împiedica această pocire a limbei? Și cine și cum să fie aceia cari să creeze cuvinte noi cu caracter adevărat românesc? În definitiv cele pe care le introduc de iznoavă știința, literatura și filozofia, merg; vai însă de cele create de modă, de cea feminină în special!”.

Al doilea text, un articol din Scînteia, din 15 martie 1971, intitulat „Inovații păsărești“, apare, nesemnat, chiar pe prima pagină a ziarului, exprimînd îngrijorări și indignări similare: „Pe Calea Victoriei, dansatoarele de la teatrul de revistă nu mai sînt fete, sînt «girls»; o plăcintărie a devenit peste noapte «Patibar»; grătarul se numește «Rotiserie»; frigăruile – «broșete». În urmă cu ani, din lipsa unei idei mai inspirate a fost adoptat termenul «auto-servire». Iată însă că cineva, un inovator din rețeaua T.A.P.L., și-a țuguiat buzele și a spus «self-service» care înseamnă același lucru, dar e… altceva. Dar ce va să zică «snack-bar»? În țara de origine înseamnă un local în care se servesc gustări, adică o bodegă. Chiar dacă are aer condiționat și personal manierat, tot bodegă rămîne! Este oare necesar ca modernizarea unui magazin, aspectul său civilizat să ducă la modificarea vocabularului?”. Schimbările considerate inutile sînt ironizate și explicate didactic. Cu excepția lui rotiserie și broșete, exemplele indică acum creșterea timidă a influenței englezești în domeniul comercial și al divertismentului. Și în acest caz, unii termeni s-au impus (rotiserie, snack-bar), alții au fost consemnați în dicționarele de neologisme, dar au o circulație relativ redusă (girlbroșetă). Un detaliu interesant al articolului publicat în perioada comunistă este absența totală a indicațiilor privind sursa împrumuturilor. Termeni ca anglicism sau englezism ar fi sunat exploziv pe prima pagină a Scînteii, fiind interpretabili ca subversiune sau ca denunț; s-a recurs, de aceea, la formulări prudente, aluzive și eufemistice, ca „în țara de origine” (din citatul de mai sus) sau ca în finalul consacrat purității limbii, pe care: „păsăreștile inovații provenite dintr-o cultură de reviste ilustrate și «café-bar» nu pot și nu trebuie s-o întineze”.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice(Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Alzheimer FOTO Shutterstock
Uitare sau demență precoce? Cum îți poți da seama dacă ai Alzheimer și cum te poți proteja
La un moment dat, cu toții am intrat într-o cameră cu un scop precis și am uitat complet ce urma să facem, precizeazî profesorul Scott Small, directorul Centrului de Cercetare a Bolii Alzheimer de la Universitatea Columbia, enumerând modul în care oamenii își pot da seama dacă sunt bolnavi.
image png
Motivul pentru care marile gospodine pun o linguriță de țuică în aluatul de gogoși. Un secret puțin cunoscut
Atunci când vine vorba de diverse trucuri pentru a pregăti cele mai gustoase și pufoase gogoși, majoritatea gospodinelor dețin o serie de „secrete” în acest sens, însă unul este mai puțin cunoscut publicului. Află din continuarea acestui articol de ce este important să pui o cantitate mică de țuică
image png
Cele mai frecvente simptome ale cancerului de colon, boala care l-a răpus pe Mihai Leu
Fostul campion mondial la box și pilot de raliuri, Mihai Leu, a pierdut lupta cu o boală nemiloasă: cancerul de colon. Moartea sa a readus în atenția publicului pericolul acestei afecțiuni grave, dar adesea tăcute, care ucide mii de români în fiecare an.
Ședință la Guvern cu Cabinetul Bolojan FOTO  Inquam / Octav Ganea
Cum a ajuns România la sporuri de mii de lei, în timp ce Legea salarizării este amânată. Analist: „S-au mărit veniturile prin diverse artificii, în funcție de lobby”
Discuția referitoare la sporurile mari din sistemul bugetar omite o altă anomalie a sistemului de salarizare de la stat. Anual, în contextul unor derogări și anulări, salariile angajaților din sistem sunt completate de sporuri. Acestea pot fi transformate ușor în momeală în context electoral.
turcia epava vase jpg
Epavă foarte bine conservată, descoperită în apropiere de Antalya. Turcia va construi un muzeu subacvatic
Turcia a făcut publică descoperirea unei epave remarcabil de bine conservate, datând din perioada elenistică târzie – romană timpurie, în largul coastei Antalya, una dintre cele mai populare destinații estivale de pe Riviera turcească.
Portugalia Madeira Wikipedia jpg
Cât cheltuie românii pe vacanțele exotice și ce destinații preferă
Sezonul estival 2025 vine cu tendințe noi în preferințele turiștilor, o bună parte dintre români dorindu-și vacanțe mai lungi, bugete mai mari și destinații exotice care de multe ori le oferă experiențe noi, potrivit unui studiu de piață.
Masa la restaurant Foto Freepik com jpg
Tinerii sunt optimiști legat de bani, deși nu reușesc să pună ceva deoparte
Tinerii din Generația Z sunt cei mai optimiști privind viitorul lor financiar, deși peste 63% spun că nu reușesc să pună niciun ban deoparte și doar 16% cred că s-ar descurca în situația unor cheltuieli neprevăzute.
teacher 4784916 1280 jpg
„România e țara în care tai de unde poți. Nu de unde trebuie”. Reacție la noile măsuri din educație
Ore suplimentare, norme mărite și risc de concedieri. În timp ce inflația scade veniturile reale, profesorii se tem că statul taie tocmai din ce ține școala în viață: oameni, timp și sens.
Drumul expres Dex4 intre Autostrada Transilvania A3 si Tureni, Cluj  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (27) JPG
Mini-autostrada Clujului, pregătită de inaugurare. Imagini de pe șantierul primului drum expres din nord-vestul României
Lucrările la primul drum expres din nord-vestul României au ajuns la final, după doi ani de șantier. Șoseaua de mare viteză va scoate traficul greu din municipiul Turda, facilitând accesul spre Cluj- Napoca și legătura dintre DN 1 și Autostrada Transilvania.