Jazzul și limba română

Publicat în Dilema Veche nr. 985 din 23 februarie – 1 martie 2023
„Cu bule“ jpeg

E interesant să constatăm cît de repede a intrat în limba română cuvîntul jazz, într-o perioadă de conectare culturală intensă cu lumea occidentală, în prima jumătate a secolului al XX-lea. Cît de cunoscut și răspîndit era cuvîntul în epocă se poate vedea din faptul că marele dicționar-tezaur – Dicționarul limbii române –, lucrare academică destul de reticentă în acceptarea împrumuturilor lexicale potențial efemere, l-a inclus în inventarul său. În fascicula cuprinzînd litera J, apărută în 1937, jazz (cu varianta jazzband) era deja prezentat ca un cuvînt polisemantic, definit ca „stil muzical, caracterizat prin sincope și printr-un ritm sălbatec și grotesc, cu melodii insinuante și sentimentale”, ca „bucată muzicală cîntată în acest stil”, ca „bandă (numită și jazzband) de muzicanți, care execută astfel de bucăți cu instrumente nouă, deosebite unul de altul (ca banjo, saxofon, tamburină etc.)”, în fine, ca „orchestră alcătuită din astfel de instrumente”. Tonul definițiilor nu este cu totul neutru, dezvăluind o atitudine mai curînd negativă față de inovațiile muzicale („ritm sălbatec și grotesc”); impresia e întărită și de singurul citat oferit în dicționar, extras din romanul Întunecare, al lui Cezar Petrescu, apărut în 1927: „Jazzbandul urlă”. Dicționarul academic indica foarte clar statutul de neologism al cuvîntului, pe care îl data prin mărturie contemporană: „cuvînt nou, intrat în limbă, împreună cu muzica numită astfel, de pe la 1918 încoace”.

În presa românească din perioada interbelică termenul apare devreme și se răspîndește rapid, mai întîi în știri externe și cu explicații contextuale și apoi, tot mai firesc, în cronici interne, în anunțuri de concerte sau de programe radiofonice. Cuvîntul e folosit, de exemplu, într-un articol despre tendințele din teatru, în Viața Românească (nr. 10, 1920): „dacă nu merge altfel, se adaogă cîte-un jazz-band”. În Trésor de la langue française informatisé, prima atestare a cuvîntului jazz în franceză este din 1918. Chiar în engleza americană, prima atestare scrisă nu e mult depărtată în timp: articolul Jazz din Wikipedia indică drept primă apariție în presă anul 1915. 

Ne așteptăm, desigur, să găsim formele jazz și jazz(-)band în revistele avangardei literare românești, în care modernizarea și sincronizarea cu tendințele internaționale erau programatice: „dacă ieri am cîntat inspirîndu-ne de la plug, boi, ogor, pădure, lună, amurg,  – astăzi compunem jazzband-uri pentru uzul cetățeanului care trăiește în anul 1925” (Integral, iulie 1925); „iubim T.F.F. și uniunea Radiotelefoanelor (...) fiindcă prin ele dansăm pe melodiile unui jazz-band din Londra” (Integral, decembrie 1927). Ion Barbu publica în Contimporanul, în 1924, poezia Jazz band pentru nunțile necesare;ulterior, Jazz band va fi înlocuit cu Ritmuri). Tabloul unui București în care filmele, muzica, arhitectura, mașinile și chiar poezia erau conectate la actualitatea culturală și tehnologică americană a fost descris cu argumente convingătoare și cu savoare de Ioana Pârvulescu („Micul New York”, România literară, nr. 35, 2008).

Articole întregi erau consacrate, acum un secol, subiectului de actualitate. În Adevărul din 1 decembrie 1922, sub titlul cu surprinzătoarea ortografie Iazz-band, se manifesta o atitudine clar defavorabilă: „Iazz-band-ul face ravagii pretutindeni și nu te mai poți înțelege cu un prieten în tovărășia căruia vrei noaptea să bei un pahar de vin”. În textul intitulat „Jazz-ul“ (Rampa, 24 octombrie 1923), se afirma că „sensibilitatea indivizilor de astăzi nu s-ar mai fi mulțumit cu lucruri ușoare, superficiale, de unde și vedem nebunia de care a fost cuprinsă lumea întreagă pentru Jazz!”; articolul se încheia cu o declarație entuziastă: „idolul nostru, al tineretului și al plăcerilor, e azi, singur: Jazz-ul!”. Zece ani mai tîrziu, cratima deja dispăruse din titlul unui articol amplu, care semnala că subiectul se banalizase deja: „Controversa jazzului”, „Mai este jazzul în gustul publicului?” (din Radiofonia, 27 martie 1932).

Originea cuvîntului jazz în engleza americană era evidentă pentru vorbitorii români din perioada interbelică. Dicționarele noastre indică totuși ca sursă a termenului și franceza, considerîndu-se că acesta a funcționat ca intermediar al împrumutului lexical, cel puțin într-o primă etapă. Prima ediție a Dicționarului explicativ (DEX 1975) punea chiar pe primul loc franceza, lucru destul de straniu, la care s-a renunțat în edițiile mai noi. Lexicografii au pornit de la ideea că sursele principale de informații, pentru publicul din prima jumătate a secolului al XX-lea, erau texte scrise în franceză, limbă din care se traduceau cărți, articole, anunțuri. Intermedierea francezei a făcut, probabil, ca jazzband să circule o vreme pentru a desemna nu doar orchestra, ci chiar genul muzical (un sens azi învechit, în română ca și în franceză) și a determinat folosirea sintagmei muzică de jazz (posibil calc după musique de jazz, dar care se putea forma și prin analogie cu alte sintagme din același cîmp semantic, ca muzică de cameră).

Chiar dacă ne imaginăm că lumea fără Internet ar fi fost mult mai izolată decît cea de azi, se pare că presa de acum un secol funcționa suficient de bine, iar noutățile relevante se răspîndeau surprinzător de rapid.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice(Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Iubirile Principesei Margareta: un student socialist și un actor
Principesa Margareta împlinește la 26 martie vârsta de 74 de ani. Fiica cea mare a regelui Mihai I a avut două mari iubiri în viață: Gordon Brown, cel care avea să devină prim-ministru și actorul Radu Duda, cu care s-a căsătorit.
image
„Regele criptomonedelor”, răpit și torturat după ce și-a înșelat investitorii cu 29 de milioane de dolari
Aiden Pleterski, în vârstă de 23 de ani, care s-a autoproclamat „regele criptomonedelor din Canada” a fost răpit și torturat, după ce și-ar fi înșelat investitorii cu 29 milioane de dolari, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.