Marca urs

Publicat în Dilema Veche nr. 1024 din 23 noiembrie – 29 noiembrie 2023
image

Formula de apreciere superlativă marca urs – cu folosiri glumețe, adesea ironice – are puține atestări actuale, dar acestea dovedesc totuși transmiterea ei orală, între generații, pînă la vorbitori care nu-i mai pot identifica sursa. Sensul apreciativ al formulei poate fi întărit de asocierea cu echivalentul colocvial a-ntîia – „Prima oară fusese a‑ntîia, marca urs... Acum, ştia toate replicile” (Morogan‑Salomie, 1990); „cele mai fine ţigări de pe piaţă, clasa-ntîia, marca urs” (Liviu Oltean, Biserica pierdută, 2010); „pe lîngă Volga, Miorița era de-a dreptul clasa-ntîia… marca urs”(simplybucharest.ro). Folosirea ironică e adesea semnalată de alte expresii depreciative: „Vax Albina, marca URS!” (comentarii, ziarulderoman.ro), „coeficientul țării este vax albina marca urs la fotbalul care se joacă în România” (gsp.ro) etc.

Expresia colocvială marca urs provine cu siguranță (ca și vax albina, de altfel) din mai vechi mesaje publicitare, repetate insistent și preluate parodic de vorbitori. Colecțiile de ziare și reviste digitalizate ne furnizează, surprinzător, chiar mai multe posibile surse ale formulei, pornind de la embleme de firme diferite în care era reprezentată silueta mai mult sau mai puțin stilizată a cîte unui urs. În ziarul Adevărul din 1896 apare frecvent un anunț publicitar în care o întreagă listă de mărfuri este recomandată prin repetarea mărcii comerciale: „La toate băcăniile, cofetăriile etc. se găsesc de vânzare Dropsuri cu acrime plăcută în sticle mari de 3 kile conținut, prevăzute cu eticheta URSU”; „bomboane de Malț marca URSU”, „țigări de mentă marca URSU” etc. Cam în aceeași perioadă, ziare din Transilvania publicau reclame pentru o firmă din Budapesta, care vindea „renumitele semînțe de legumi și flori” „cu marca «Ursu»” (Familia, 1898). La începutul secolului următor, emblema ursului apare și pentru alte firme și tipuri de produse: „Gramofonul marca Ursul este cel mai bun al actualităței. A se observa bine marca Ursul” (Dimineața, 1908). Uneori termenul din denumirea mărcii comerciale produce imitații discutabile și chiar controverse juridice, ca în cazul unor tipuri de ciocolată românească Ours d’or și Ours de Dorna, suspectate că ar copia ciocolata elvețiană Ours de Berne: în justiție, se constată că „marca «Urs» nu putea aparține în propriu unei fabrici din țară” (Universul, 1926). Alteori marca ursului e falsificată, ca în cazul unui producător din Brăila: „pe tabla de calitate inferioară (…) se aplica eticheta cu marca „Urs”, care este proprietatea Uzinelor Titan, Nadrag, Calan” (Curentul, 1932). Ursul era o emblemă foarte populară, caracterizînd cele mai diverse produse – de la ciocolată la tablă și de la semințe la materiale textile. În anii ’30, alte reclame folosesc sintagma marca urs, traducînd din germană publicitatea firmei „Bären-Webe”, producătoare de pînzeturi, identificată tot prin imaginea unui urs: „Cea mai bună pînză pentru albituri și lingerie. Pânză marca urs. Mai bună decât toate șifoanele” (Calendarul săteanului, 1931).

Cea mai îndelungată folosire comercială și publicitară a imaginii și a denumirii ursului pare a fi fost totuși cea a unei fabrici austriece producătoare de tacîmuri din aliaj argintat. Am mai pomenit-o cîndva, pentru că este chiar cea care a impus pentru denumirea aliajului termenul comercial Alpacca – sursă a substantivului românesc alpaca. Încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea găsim în presa românească anunțuri ale fabricii Berndorfer: „Tacâmuri și serviciuri de masă de metal Alpacca argintat marca «Ursul»” (Evenimentul, 1898). Cuvîntul urs apare tot mai des în forma nearticulată; de obicei e întărit de imaginea din emblema firmei sau dintr-un desen al unui urs ținînd în brațe o lingură uriașă: „Tacîmurile Berndorf – Marca mondială «urs»” (Convorbiri literare, 1930); „Niciodată n-ați avut ocazia să cumpărați atît de ieftin produsele Berndorf marca «Urs»” (Realitatea ilustrată, 1930).

Popularitatea produsului – a tacîmurilor relativ ieftine, din alpaca – și stabilitatea pe piața românească par să indice că aceasta a fost sursa principală a formulei apreciativ-glumețe marca urs. La intrarea sa în uz probabil că a contribuit forma nearticulată a cuvîntului, care a deplasat atenția de la o imagine concretă la sensul intensificator; urs a fost perceput ca un fel de adjectiv invariabil, cu valoare superlativă. E foarte posibil ca la abstractizarea sensului „de cea mai bună calitate” să fi contribuit în timp și celelalte produse care aveau ca emblemă ursul. Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.

Rodica Zafiu este profesor dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png
image png
Vechiul și noul Predeal
Pînă una-alta, în ciuda prețurilor la schi, stațiunea continuă să fie una foarte populară
image png
Frustrările care fac AUR posibil
Presa vorbește despre despre pensii speciale, dar evită, de multe ori, stînjenită, să discute despre corupția din mediul privat și averile gigantice apărute peste noapte.
image png
„Solidaritatea este sîngele care ține în viață proiectul Uniunii Europene”
Nu este de așteptat să se înlocuiască prea curînd regula unanimității cu regula majorității pentru asemenea decizii.
image png
Memorizare vs. gîndire critică?
Uitînd, desigur, că înainte de a fi critică, gîndirea trebuie să existe.
image png
Viciile unui muzeu inexistent
Dar asta e în America, care a fost scutită de experiența comunistă.
image png
Noi sîntem români! Prin delegație
Am constata atunci că noi sîntem patrioți doar prin delegație. Români prin delegație.
image png
Winston Churchill, cu istoria-n dinți
Nu știu exact ce te-ar putea face să îți dorești să cumperi o pereche de dinți falși de-ale lui Winston Churchill.
image png
Litleboi și istoria mare
Toți s-au speriat de bomba numită Little Boy.
image png
Legit
Asemenea cuvinte rezistă uneori mai bine, dar pot fi ușor abandonate și înlocuite, odată cu schimbarea modei lingvistice.
image png
Extrageri echitabile din urna digitală
Am vorbit cu mai mulți profesori despre cum se desfășoară procesul.
p 7 jpg
Noul și vechiul Napoleon
Napoleon a intrat în istorie și sub numele de „micul caporal”.
image png
Carnavalul Veneției
O caracteristică a celor costumați din cap pînă în picioare, intrați în rolul carnavalului, cum s-ar spune, mi s-a părut a fi înălțimea.
image png
Umbra FMI. La București
Managerii și antreprenorii își doresc ca o creștere a fiscalității să fie însoțită de reducerea cheltuielilor bugetare

Adevarul.ro

image
Joburile în care românii iau mii de euro, dar nu fac nimic. „Când ne plictisim de atâta joacă ieșim și noi la o berică”
Într-o țară în care prețurile cresc de la o zi la alta, iar salariile bat de regulă pasul pe loc, există și oameni care sunt plătiți ca să nu facă absolut nimic. Sau aproape nimic, dar oricum pe salarii la care alții nici nu îndrăznesc să viseze.
image
Marele mister din istoria Moldovei. Cine a fost Margareta, întemeietoarea dinastiei din care făcea parte și Ștefan cel Mare
Una dintre cele mai importante dinastiii medievale românești, cea din care se trage și celebrul Ștefan cel Mare, a fost întemeiată de o femeie. Purta numele de Margareta Mușata, iar povestea sa este învăluită în mister. Unii bănuiesc că ar fi fost reprezentanta unui puternic clan boieresc.
image
Ce s-a ales de temuții interlopi din anii 2000. Prinși de Traian Berbeceanu, unii și-au reluat vechile obiceiuri
În anii 2000, Deva, Hunedoara și orașele din Valea Jiului erau cutremurate de un lung șir de incidente grave comise de grupări interlope violente, în fața cărora autoritățile se arătau depășite de situație ori închideau ochii.

HIstoria.ro

image
Cum a revenit Emil Racoviță în România?
La câțiva ani după revenirea din expediția de la Polul Sud, care l-a făcut celebru, viața și cariera omului de știință Emil Racoviță au luat o nouă turnură: interesul pentru organismele marine a fost înlocuit de cel pentru studiul faunei subterane.
image
Spectaculoasele grădini ale Palatului Versailles
Spectaculoasele grădini sunt situate în partea vestică a palatului și sunt alcătuite din Parcul Versailles și Grădina Versailles-ului.
image
Cetățuia Brașovului, inspectată de trei împărați ai Austriei
Cetățuia Brașovului a fost suficient de importantă încât să fie inspectată de trei împărați ai Austriei și impunătoare cât să atragă atenția reginei României, „ultima romantică a Europei”.