Automobilistice

Publicat în Dilema Veche nr. 979 din 12 ianuarie – 18 ianuarie 2023
„Cu bule“ jpeg

Istoria nu foarte veche a automobilului poate fi examinată din perspectivă lingvistică, observînd cum și-au făcut concurență și cum s-au impus pînă la urmă diferitele denumiri, în registrul tehnic și oficial (cu distincții mai riguroase) și în cel colocvial (cu asocieri și dezvoltări expresive). Substantivul neutru automobil a fost înregistrat în marele dicționar academic coordonat de Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române, Litera A, 1913), fiind definit ca „trăsură care merge singură (fără tracţiune animală sau mecanică, ci pusă în mişcare de un motor lăuntric cu benzină, cu petrol, cu electricitate etc.)”.Dicționarul academic era foarte selectiv în privința neologismelor, așa că includerea sa e semnificativă și o putem atribui fie unei înțelegeri corecte a utilității și a viitorului respectivului mijloc de transport, fie unui prestigiu preponderent lingvistic și cultural  al noului cuvînt – preluat din franceză, dar alcătuit din componente clasice, de sursă grecească (auto)și latinească (mobil). În franceză, forma automobile a fost inițial adjectiv, în sintagma voiture automobile („trăsură automobilă”), detașîndu-se apoi ca substantiv în formă feminină; pentru forma din română, se admite uneori și o influență din germană (prin substantivul neutru Automobil).

Cuvîntul circula în presa românească de mai mulți ani; de altfel, primele automobile fuseseră aduse în România spre sfîrșitul secolului al XIX-lea. Ziarele vremii prezentau știri în care se folosea încă sintagma tradusă din franceză, cu automobil ca adjectiv; în ziarul Voința Galaților din 20 septembrie 1898, se anunța că în ziua precedentă „a sosit în portul nostru această trăsură automobilă”, cumpărată de N. Cincu, „mare proprietar rural”. Substantivul s-a impus însă rapid, în forma neutră, pe care o găsim în presa vremii în știri externe – „președintele Camerei a mers în automobil din Paris pînă la Saint-Cloud” (Opinia, 31 octombrie 1897) – și interne: „Se zvonește deocamdată că dl Cincu ar fi împrumutat grupului Buhociu automobilul său pentru vizite electorale în mahalalele populate de tinere suspinătoare” (Voința Galaților, 25 septembrie 1898). Forma feminină, preluare mai fidelă din franceză, e folosită în contexte comice: „în curînd cetățenii ieșeni vor vedea pe conu Iorgu mînînd singur Otomobila” (Opinia, 2 iulie 1898). 

În perioada interbelică sînt deja folosite frecvent, în contexte preponderent tehnice și oficiale, termenii autovehicul (cu sens mai general) și autoturism (cu sens mai restrîns); din formațiile de acest tip s-a desprins abrevierea auto, folosită însă în română mai ales adjectival (concurs auto), din cauza dificultății de încadrare morfologică. Dacă franceza a păstrat ca termen curent pe voiture („trăsură”), româna colocvială a preferat să specializeze cu acest rol substantivul mașină (tot împrumut din franceză, cu sens general – „sistem tehnic” – și cu multiple particularizări, între care cea automobilistică e doar marginală). Mașină era deja folosit cu sensul „automobil”, în concurență cu trăsură, la începutul secolului al XX-lea: „recordul mașinei de 14 cai putere”; „trăsură de 14 cai” (Adevărul, 7 aprilie 1912). Tot în perioada interbelică începe să se folosească sintagma mașină mică, inițial chiar pentru a diferenția un anumit tip de automobil: „mașină mică tip sport”, anunț publicitar în Dimineața, 16 mai 1935, „caut mașină mică sau sport” (Universul, 15 mai 1937). În perioada comunistă, sintagma mașină mică ajunsese să fie folosită ca sinonim general pentru automobil: „Căutau să se îmbrace, să-și cumpere mașină mică, asta căutau!” (Scînteia, 3 decembrie 1978); „Are casă în comună, mașină mică, e tatăl unui copil”(Scînteia tineretului, 21 iulie 1982); „un nene cu ochelari, care are și mașină mică” (Steaua roșie, 19 februarie 1987).

Registrul familiar-argotic actual a dezvoltat o serie de termeni depreciativi pentru mașinile vechi, deteriorate. Mai vechiul rablă a devenit termen oficial, inclus în programe guvernamentale; pentru a-l înlocui, vorbitorii recurg la metafore peiorative din domeniul culinar și al gospodăriei: cazan, tigaie, coteț. Le ilustrez prin cîteva exemple de pe forumuri și alte comentarii online, fără a ține seama de tendința unor vorbitori de a le diferenția utilizarea (în funcție de marcă, dimensiuni, vechime). Ca orice etichete peiorative, termenii pot trece ușor de la un tip de mașină la altul. Cazan e cel mai răspîndit: „principala noutate este că vor putea fi casate două «cazane» pentru achiziția unei mașini noi” (ziaruldeiasi.ro); „ce a reuşit Programul «Rabla» în 7 ani, să scoată din circulație peste 200.000 de «cazane» pe patru roţi (stirileprotv.ro); „văd în trafic numai cazane și e trist” (gadget.ro); „nu e vorba de mașină nouă, e vorba să nu fie un cazan care să polueze cît 10 mașini decente” (reddit.com). Există și destul de multe contexte lămuritoare pentru tigaie – „mai puține noxe decît orice tigaie de 15+ ani” (reddit.com); „mă duc în talcioc, iau o tigaie nemțească sau engleză cu cîteva sute de euro, dar Euro 6” (pmb.ro) – și pentru coteț: „a dat o grămadă de bani pe un «coteț» de mașină” (dincolodesport.eu); „Clujene, hai și mută-ți cotețul de 2000 de euro, că nu se poate lucra la parcarea de la Sala Sporturilor!” (stiridecluj.ro). Metaforele glumețe sînt parțial motivate de materialul obiectelor („fierătanii”), dar mai au ceva în comun: erodează funcția simbolică a mașinii, asociată masculinității, puterii și aventurii, trimițînd către obiecte specifice spațiului casnic și rolului tradițional feminin.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice(Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.