Un cuvînt redescoperit: farmazon

Publicat în Dilema Veche nr. 1017 din 5 octombrie – 11 octombrie 2023
image png

Porecla unui personaj implicat într-o afacere de corupție a avut efectul pozitiv de a readuce în atenția publicului un cuvînt aproape uitat. S-a văzut și cu această ocazie cît de folositoare este digitalizarea dicționarelor noastre și în special cît de multe informații poate oferi site-ul dexonline.ro, pe care sînt adunate contribuții lexicografice mai vechi și mai noi, definiții și explicații etimologice detaliate, provenind de la Lazăr Șăineanu, August Scriban, din Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu etc. Mai multe articole jurnalistice au preluat informațiile lexicografice privitoare la cuvîntul farmazon, prezentînd unele date interesante, dar destul de sumare și chiar parțial contradictoriiÎn DEX, farmazon este înregistrat doar cu sensurile populare „vrăjitor” și „om șiret, viclean” și i se indică un etimon din rusă; cuvîntul prezintă însă interes mai ales prin originea sa mai îndepărtată și prin evoluțiile peiorative ale sensului său. 

Farmazon este un dublet etimologic al termenului francmason. Acesta din urmă e un împrumut din franceză (din franc-maçon), care a fost adaptat în timp pronunției și ortografiei românești, fără schimbări care să-l facă greu de recunoscut. În cazul lui farmazon, modificarea mult mai vizibilă a formei franceze inițiale nu s-a petrecut în română; așa cum o arată numeroase studii și dicționare, există forme similare în neogreacă (farmasónos), în rusă și poloneză (farmazon), și în turcă (farmasun sau farmason, cu sens peiorativ: „rău, necredincios”). Pentru română, unii cercetători au privilegiat sursa rusească, alții pe cea grecească; să nu uităm că apariția cuvîntului este legată de o perioadă în care, așa cum a arătat Pompiliu Eliade, influența franceză pătrundea în țările române pe căi indirecte, prin limbile puterilor, armatelor și administrațiilor locului. Contextul istoric indică, aș zice, o sursă în primul rînd grecească a formei. În română, farmazona fost înregistrat într-un document din 1787, citat în Istoria românilor a lui V.A. Urechia și reluat de Lazăr Șăineanu în Influența orientală asupra limbei și culturei române (I, p. 282). E vorba de o proclamație a domnitorului fanariot N. Mavrogheni, din 29 decembrie 1787, către locuitorii Bucureștiului, anunțînd că „unii din făcătorii de rele și farmazoniau semănat multe feluri de vorbe neadevărate spre spaima norodului”. Tot Șăineanu sugera (în Columna lui Traian, 1883, p. 242) că sensul ulterior „vrăjitor” s-ar fi produs în română prin etimologie populară, prin asociere cu farmec; de altfel, chiar forma grecească pare a fi fost nu doar efectul unei modificări fonetice prin metateză, ci și rezultatul unei contaminări lexicale.

Oricum, în secolul al XIX-lea cuvîntul românesc avea încă sensul originar („mason”), căruia i se adăugau diferite conotații ironice și depreciative. O dovadă este folosirea sa în comedia Farmazonul din Hîrlău, pe care Alecsandri o compunea pentru deschiderea Teatrului Național din Iași. Piesa, jucată la 11 noiembrie 1840, prezintă un provincial ridicol care vrea cu orice preț să devină mason: „să pot fi priimit în corposul farmazonilor”, „Slavă Domnului, o să fac parte din cinstita societate a farmazonilor”. Ca orice cuvînt la modă, farmazon avea o familie lexicală bogată, în care intrau și derivatele farmazonie („auzit-ați vrodată vorbind de farmazonie?”) și farmazonesc („cinstita companie farmazonească vroiește să te cerce de ai curaj”). În dicționarul român-francez al lui Frédéric Damé, din 1893, sînt înregistrate cuvintele farmazon (cu sensurile „mason” și „vrăjitor”), farmazoană („vrăjitoare”) și farmazonie(„masonerie” și „vrăjitorie”). Cuvîntul se găsește și în publicistica lui Eminescu („Cu munca românului nu pot face stat constituţional cu libertate, egalitate, fraternitate şi suveranitate? Franţujii sunt farmazoni de au putut-o face, – şi noi să nu putem?”, text din 1877, în Opere, X). Forma farmazoană apare la Creangă – „fata lui Roș-împărat este o farmazoană cumplită” (Harap-Alb) – și, mai tîrziu, la Sadoveanu – „Maică-mea era mare farmazoană” (în volumul Țara de dincolo de negură).

Pe lîngă menținerea în uzul vorbit (regional) și pe lîngă actualizarea jurnalistică de conjunctură, punerea în scenă recentă a comediei lui Alecsandri și relecturile periodice din Creangă pot contribui la păstrarea cuvîntului farmazon și a poveștii lui în bagajul nostru lexical și cultural.

Rodica Zafiu este profesor. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Cum arată inchisoarea unde este încarcerat Cherecheș, cea mai modernă din Bavaria. Nimeni nu poate evada FOTO
Cătălin Cherecheș a fost dus de către autoritățile germane într-un penitenciar de maximă siguranță, cel mai modern din Bavaria, cu tehnologie modernă anti evadare.
image
Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 20 de ani va ajunge tractat la Curtici. Pe ce rute va circula
Primul tren electric nou, din cele 37 contractate de România cu producătorul Alstom, va ajunge în țara noastră pe 2 decembrie. Trenul se va opri la Curtici, apoi va pleca spre București.
image
„Crăciunul african” din Oltenia, pentru care s-au cheltuit sume aiuritoare. Explicația primarului: „S-o dăm pe partea de Europe Style”
O fotografie postată pe Facebook, în care, în parcul amenajat pentru Crăciun, alături de pomul de Crăciun se observă o girafă, un elefant și un tigru realizate din instalații luminoase, a stârnit mare interes. Primarul, chiar cel care a postat fotografia, a explicat cum s-a optat pentru acest decor.

HIstoria.ro

image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic
image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.