Legit
În mesajele transmise în mediul online a apărut în ultimii ani destul de frecvent cuvîntul legit: împrumut din engleza colocvială folosit în română cu formă invariabilă, dar în diferite ipostaze gramaticale și cu sensuri destul de alunecoase. Colocvialismul legit – trunchiere a cuvîntului legitimate – este folosit în engleză ca adjectiv, cu sensurile de bază „permis de lege, legal”, „rațional și acceptabil”, dar a căpătat în uzul informal și valoarea unui cuvînt de întărire, de confirmare – „chiar”, „cu adevărat” (semnificații înregistrate, de exemplu, de Cambridge Dictionary online). În româna colocvială, cuvîntul a fost preluat cu toate aceste valori. Foarte des legit e folosit, ca adjectiv sau ca adverb (în construcții impersonale cu a fi), pentru a caracteriza entități virtuale ca fiind „demne de încredere”: „Știe cineva vreun site sau vreo aplicație de unde poți face bani și să fie și legit?” (tpu.ro); „Atîta timp cît este legal poți considera că este și legit” (reddit.com); „Chiar dacă site-ul este legit, prețurile sînt la limită, părerea mea” (forum.softpedia.com); „Nu este legit, este o țeapă” (brainly.ro). De la legalitate, autenticitate sau conformitate cu reguli specifice se poate ajunge la simpla apreciere a unei situații ca fiind acceptabilă: „mi se pare legit pînă la diagnosticul de certitudine, însă ce nu mi se pare legit este faptul că a trimis-o acasă” (doctorbun.ro). Cuvîntul intră chiar în structuri de gradare și comparație, mai ales în construcții superlative, de intensificare subiectivă: „Bro, la modul cel mai legit ești de treabă” (reddit.com); „contul ăsta pare cel mai legit din cîte am văzut pînă acum” (tpu.ro); „e foarte legit comentariul tău” (andie.com).
Valoarea de adverb de (auto)confirmare a formei legit apare mai mult în oralitate, în contexte de dialog. Extinderea uzului poate să le trezească nedumeriri unor vorbitori, cum o dovedește întrebarea următoare: „Mă poate ajuta și pe mine cineva cu termenul «legit»? L-am întîlnit utilizat în propoziții precum: sînt legit fără cuvinte” (tpu.ro). Răspunsul e oferit de un alt utilizator, fără ezitări: „E simplu, adică sigur 100%, atunci se folosește termenul de legit” (tpu.ro). Că legit e la modă în limbajul tinerilor o dovedesc și textul imprimat pe un tricou de vînzare online (Chiar sînt legit), și răspunsul dintr-un interviu: „Ai un tic verbal? Oleacă și legit” (control-club.ro).
Utilizarea cuvîntului a fost deja descrisă de observatori ai fenomenelor lingvistice actuale. Victor Grigoraș, în articolul „Anglicisme «amputate gata» ale Generației Z”, publicat pe site-ul Facultății de Litere din București (litere.ro), oferă ilustrări convingătoare pentru valoarea de adverb de întărire a lui legit – „Chiulește că vrea sau chiar se simte rău? ‒ Nu, nu, e legit bolnav!” – și pentru folosirea sa ca răspuns afirmativ la o întrebare: „Serios?!” – „Legit!”. Exemplele au fost discutate, alături de multe altele, și de Monica Vasileanu, într-un articol recent: „Cum vorbește generația Z”.
Am putea bănui că succesul noului împrumut ar fi favorizat de un anumit grad de motivare în română (prin legătura semantică cu adjectivul legitim, „întemeiat pe lege”, „justificat”); e greu de spus în ce măsură ancorarea în cuvinte deja existente mai contează pentru generațiile care deprind adesea mai întîi din engleză termeni de cultură sau de specialitate. Oricum, dincolo de moda juvenilă actuală, legit nu mi se pare că are mari șanse să se impună în uzul general. Chiar invariabilitatea sa e o problemă: cuvîntul se comportă ca mișto sau OK, folosite ca adverbe și ca adjective care nu pot realiza acordul, deși forma sa nu ar împiedica apariția unor terminații de gen și număr. Contextele în care forma invariabilă ia locul unui adjectiv care ar trebui să se acorde par destul de nefirești în română: „Multe dintre ele sînt chiar legit” (zoso.ro); „pentru cei care se cred foarte legit” (mygarage.ro). O problemă mai mare o reprezintă vagul semantic: cuvintele și expresiile care exprimă aprecierea favorabilă, acordul și întărirea sînt mijloace pragmatic perfect justificate în oralitatea nonstandard, dar care suferă de cea mai mare imprecizie. Legit a devenit rapid un echivalent pentru chiar așa, în regulă, OK, pe bune – formule funcționale care se deosebesc doar prin marca lor stilistică. Victor Grigoraș, în articolul citat, îl compara cu parol din limbajul personajelor lui Caragiale. Asemenea cuvinte rezistă uneori mai bine, dar pot fi ușor abandonate și înlocuite, odată cu schimbarea modei lingvistice.
Rodica Zafiu este profesor dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).
