De ce trimit b─âncile str─âine banii acas─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 919 din 18 ÔÇô 24 noiembrie 2021
De ce trimit b─âncile str─âine banii acas─â jpeg

B─âncile str─âine din Rom├ónia se gr─âbesc s─â scoat─â banii de dividende din ╚Ťar─â. Formularea este scris─â inten╚Ťionat ÔÇ×├«ngro╚ÖatÔÇŁ, tocmai pentru c─â poate fi interpretat─â ╚Öi ├«n felul acesta. De fapt, problema este mult mai pu╚Ťin spectaculoas─â, dar cu valen╚Ťe economice.

Astfel, dou─â b─ânci cu capital austriac prezente ├«n Rom├ónia, BCR ╚Öi Raiffeisen, au propus ╚Öi mai mult ca sigur ac╚Ťionarii vor aproba distribuirea dividendelor aferente anilor 2019 ╚Öi 2020. Sumele s├«nt substan╚Ťiale, pe m─âsura rezultatelor ob╚Ťinute de cele dou─â b─ânci, 800 de milioane de lei, la BCR, ╚Öi 742 de milioane de lei, la Raiffeisen. BRD, banc─â cu capital majoritar francez, se preg─âte╚Öte ╚Öi ea s─â decid─â plata dividendelor.

Contextul este mai complicat. Anul trecut, Banca Na╚Ťional─â a Rom├óniei (BNR) a recomandat b─âncilor comerciale s─â nu pl─âteasc─â dividende, chiar dac─â anul 2019 fusese unul bun pentru sistemul bancar ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, un an ├«n care b─âncile au ob╚Ťinut profituri mai mult dec├«t decente. Acest profit ar fi trebuit distribuit ac╚Ťionarilor ├«n anul 2020, numai c─â, odat─â cu pandemia, BNR a cerut b─âncilor s─â nu pl─âteasc─â dividende.

Desigur, s-ar putea spune c─â o recomandare este doar o recomandare. C─â nu este lege. Doar c─â ├«ntre ÔÇ×gentlemaniiÔÇŁ din b─ânci, o recomandare a b─âncii centrale este ÔÇ×liter─â de legeÔÇŁ, iar b─âncile comerciale au respectat cerin╚Ťa BNR, adic─â nu au pl─âtit dividendele aferente anilor 2019 ╚Öi 2020.

Logica BNR este destul de simpl─â. C├«nd vine o criz─â, indiferent de natura sa, economic─â sau sanitar─â, primul lucru de care trebuie s─â ai grij─â este sistemul bancar. C─â le place sau nu unora sau altora, acesta este adev─ârul. Sistemul bancar este pilonul financiar principal al economiei ╚Öi el trebuie s─â r─âm├«n─â consolidat, ├«n picioare. Iar acest lucru se ├«nt├«mpl─â p─âstr├«nd, printre al╚Ťi indicatori, capitalizarea bancar─â.

Este, ├«n acela╚Öi timp, un calcul pragmatic. Pe de o parte, banii b─âncilor s├«nt buni pentru stat, adic─â pentru ├«mprumuturile pe care statul este obligat s─â le fac─â pe pia╚Ťa intern─â. Pe de alt─â parte, o ie╚Öire masiv─â ╚Öi rapid─â de capital din Rom├ónia pune sub presiune cursul de schimb leu-euro, ├«n sensul devaloriz─ârii leului. Iar ├«ntr-o criz─â exact asta mai lipse╚Öte, o sc─âdere a monedei na╚Ťionale fa╚Ť─â de euro.

De altfel, BNR a ini╚Ťiat ╚Öi ├«n criza din 2009-2010 un a╚Öa-numit ÔÇ×Acord de la VienaÔÇŁ, care a fost, de fapt, o ├«n╚Ťelegere cu reprezentan╚Ťii sistemului bancar pentru a nu scoate capital din ╚Ťar─â pe perioada crizei. A fost, ╚Öi atunci, o ├«n╚Ťelegere respectat─â de c─âtre b─ânci, iar sumele trimise ar fi putut fi mari ├«ntruc├«t ├«n acea perioad─â, pe l├«ng─â dividende, b─âncile rom├óne╚Öti aveau ╚Öi ├«mprumuturi substan╚Ťiale de la b─âncile-mam─â.

Anul trecut nu a mai fost nevoie de un acord, a fost suficient─â o recomandare a b─âncii centrale. Iar b─âncile rom├óne╚Öti (pentru c─â s├«nt b─ânci care activeaz─â ├«n Rom├ónia, s├«nt ├«nregistrate aici ╚Öi sub reglementarea b─âncii centrale) au avut ce face cu banii ├«n economia local─â. ├Än anii 2020-2021, statul s-a ├«mprumutat masiv de pe pia╚Ťa intern─â, cu prec─âdere de la b─ânci, la care s-a ad─âugat un program de sprijin important pentru companiile rom├óne╚Öti mici ╚Öi mijlocii, IMM Invest, care a avut succes ╚Öi datorit─â b─âncilor, ╚Öi datorit─â garan╚Ťiei acordate de stat. 

Recomandarea BNR c─âtre b─âncile comerciale a expirat din octombrie a.c., astfel c─â ac╚Ťionarii au dat semnalul pl─â╚Ťii dividendelor ├«n contul anilor trecu╚Ťi. Este ceva nelalocul lui aici? Este ceva ├«n neregul─â s─â pl─âte╚Öti dividendele c─âtre cei ├«ndrept─â╚Ťi╚Ťi? Evident, nu. Este, ├«n acela╚Öi timp, un drept moral ╚Öi legal al ac╚Ťionarilor. De altfel, nu doar b─âncile cu capital str─âin au f─âcut acest lucru, ci ╚Öi singura banc─â cu capital privat rom├ónesc.

Din acest punct de vedere, ├«n vremuri normale, b─âncile s├«nt la fel ca orice alte companii care pl─âtesc la momentul potrivit sumele pe care ac╚Ťionarii s├«nt ├«ndrept─â╚Ťi╚Ťi s─â le primeasc─â. ├Än fond, este dreptul proprietarilor s─â primeasc─â acest beneficiu care vine ca urmare a riscului pe care ╚Öi-l asum─â, a priceperii pe care o au ├«n a administra firma ╚Öi chiar a capitalului pe care l-au adus, ini╚Ťial sau de-a lungul timpului, ├«n societate.

B─âncile s├«nt, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, companii ca multe altele, pot pierde sau pot c├«╚Ötiga bani ╚Öi au fost ani ├«n care sistemul bancar rom├ónesc s-a aflat ├«n pierdere. Decizia de a pl─âti dividende este mai pu╚Ťin relevant─â ├«n contextul banilor care se duc spre ac╚Ťionarii str─âini. Ar trebui s─â fim nemul╚Ťumi╚Ťi, eventual, c─â pia╚Ťa bancar─â rom├óneasc─â este destul de pu╚Ťin ÔÇ×ad├«nc─âÔÇŁ, gradul de intermediere financiar─â este mai mic dec├«t media european─â, ceea ce face ca b─âncile, ├«n loc s─â dea credite ├«n Rom├ónia, s─â pl─âteasc─â dividende. Adic─â economia local─â nu are at├«t de multe companii bancabile ├«nc├«t s─â poat─â absorbi mai multe ├«mprumuturi acordate de b─ânci.

├Än ceea ce prive╚Öte banii care ies din ╚Ťar─â, lucrurile s├«nt simple ╚Öi clare. Nimeni nu opre╚Öte statul rom├ón ╚Öi nici capitalul rom├ónesc s─â construiasc─â o banc─â, de la zero sau prin achizi╚Ťie, pe care s─â o consolideze pe pia╚Ť─â. Exemple pu╚Ťine, dar bune exist─â at├«t ├«n ceea ce prive╚Öte capitalul privat, c├«t ╚Öi cel de stat. Altfel, s├«nt destui ÔÇ×exper╚ŤiÔÇŁ care prefer─â s─â moar─â capra vecinului pentru ca ograda s─â-i r─âm├«n─â goal─â.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.