De ce trimit băncile străine banii acasă

Publicat în Dilema Veche nr. 919 din 18 – 24 noiembrie 2021
De ce trimit băncile străine banii acasă jpeg

Băncile străine din România se grăbesc să scoată banii de dividende din țară. Formularea este scrisă intenționat „îngroșat”, tocmai pentru că poate fi interpretată și în felul acesta. De fapt, problema este mult mai puțin spectaculoasă, dar cu valențe economice.

Astfel, două bănci cu capital austriac prezente în România, BCR și Raiffeisen, au propus și mai mult ca sigur acționarii vor aproba distribuirea dividendelor aferente anilor 2019 și 2020. Sumele sînt substanțiale, pe măsura rezultatelor obținute de cele două bănci, 800 de milioane de lei, la BCR, și 742 de milioane de lei, la Raiffeisen. BRD, bancă cu capital majoritar francez, se pregătește și ea să decidă plata dividendelor.

Contextul este mai complicat. Anul trecut, Banca Națională a României (BNR) a recomandat băncilor comerciale să nu plătească dividende, chiar dacă anul 2019 fusese unul bun pentru sistemul bancar și, în același timp, un an în care băncile au obținut profituri mai mult decît decente. Acest profit ar fi trebuit distribuit acționarilor în anul 2020, numai că, odată cu pandemia, BNR a cerut băncilor să nu plătească dividende.

Desigur, s-ar putea spune că o recomandare este doar o recomandare. Că nu este lege. Doar că între „gentlemanii” din bănci, o recomandare a băncii centrale este „literă de lege”, iar băncile comerciale au respectat cerința BNR, adică nu au plătit dividendele aferente anilor 2019 și 2020.

Logica BNR este destul de simplă. Cînd vine o criză, indiferent de natura sa, economică sau sanitară, primul lucru de care trebuie să ai grijă este sistemul bancar. Că le place sau nu unora sau altora, acesta este adevărul. Sistemul bancar este pilonul financiar principal al economiei și el trebuie să rămînă consolidat, în picioare. Iar acest lucru se întîmplă păstrînd, printre alți indicatori, capitalizarea bancară.

Este, în același timp, un calcul pragmatic. Pe de o parte, banii băncilor sînt buni pentru stat, adică pentru împrumuturile pe care statul este obligat să le facă pe piața internă. Pe de altă parte, o ieșire masivă și rapidă de capital din România pune sub presiune cursul de schimb leu-euro, în sensul devalorizării leului. Iar într-o criză exact asta mai lipsește, o scădere a monedei naționale față de euro.

De altfel, BNR a inițiat și în criza din 2009-2010 un așa-numit „Acord de la Viena”, care a fost, de fapt, o înțelegere cu reprezentanții sistemului bancar pentru a nu scoate capital din țară pe perioada crizei. A fost, și atunci, o înțelegere respectată de către bănci, iar sumele trimise ar fi putut fi mari întrucît în acea perioadă, pe lîngă dividende, băncile românești aveau și împrumuturi substanțiale de la băncile-mamă.

Anul trecut nu a mai fost nevoie de un acord, a fost suficientă o recomandare a băncii centrale. Iar băncile românești (pentru că sînt bănci care activează în România, sînt înregistrate aici și sub reglementarea băncii centrale) au avut ce face cu banii în economia locală. În anii 2020-2021, statul s-a împrumutat masiv de pe piața internă, cu precădere de la bănci, la care s-a adăugat un program de sprijin important pentru companiile românești mici și mijlocii, IMM Invest, care a avut succes și datorită băncilor, și datorită garanției acordate de stat. 

Recomandarea BNR către băncile comerciale a expirat din octombrie a.c., astfel că acționarii au dat semnalul plății dividendelor în contul anilor trecuți. Este ceva nelalocul lui aici? Este ceva în neregulă să plătești dividendele către cei îndreptățiți? Evident, nu. Este, în același timp, un drept moral și legal al acționarilor. De altfel, nu doar băncile cu capital străin au făcut acest lucru, ci și singura bancă cu capital privat românesc.

Din acest punct de vedere, în vremuri normale, băncile sînt la fel ca orice alte companii care plătesc la momentul potrivit sumele pe care acționarii sînt îndreptățiți să le primească. În fond, este dreptul proprietarilor să primească acest beneficiu care vine ca urmare a riscului pe care și-l asumă, a priceperii pe care o au în a administra firma și chiar a capitalului pe care l-au adus, inițial sau de-a lungul timpului, în societate.

Băncile sînt, în ultimă instanță, companii ca multe altele, pot pierde sau pot cîștiga bani și au fost ani în care sistemul bancar românesc s-a aflat în pierdere. Decizia de a plăti dividende este mai puțin relevantă în contextul banilor care se duc spre acționarii străini. Ar trebui să fim nemulțumiți, eventual, că piața bancară românească este destul de puțin „adîncă”, gradul de intermediere financiară este mai mic decît media europeană, ceea ce face ca băncile, în loc să dea credite în România, să plătească dividende. Adică economia locală nu are atît de multe companii bancabile încît să poată absorbi mai multe împrumuturi acordate de bănci.

În ceea ce privește banii care ies din țară, lucrurile sînt simple și clare. Nimeni nu oprește statul român și nici capitalul românesc să construiască o bancă, de la zero sau prin achiziție, pe care să o consolideze pe piață. Exemple puține, dar bune există atît în ceea ce privește capitalul privat, cît și cel de stat. Altfel, sînt destui „experți” care preferă să moară capra vecinului pentru ca ograda să-i rămînă goală.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.